Vasluienii din Diaspora nu mai vor să se întoarcă acasă
ELOCVENT... Rezultatele arată cât de bine s-au integrat în țările de adopție românii emigrați și care este motivul pentru care refuză ideea unei reîntoarceri în România
NU MAI CRED ÎNTR-O ȚARĂ CA AFARĂ!
ACASĂ… Pentru a elimina confuzia, studiul se referă la români în general, dar e credibil să asociem rezultatele cercetării cu ceea ce se întâmplă în județul Vaslui, având în vedere numărul mare de locuitori ai acestui județ stabiliți în străinătate. Cercetarea care a dus la aceste rezultate a fost realizată de agenția MKOR și are trei idei principale. 7 din 10 români exclud o revenire în următoarele 12 luni. Iar acest grup e, de regulă, cel mai bine integrat: stabiliți de peste 10 ani, cu roluri de conducere, venituri mari și un sentiment de tratament egal în țara gazdă. A investi acasă nu înseamnă a te pregăti să te întorci. 61% dintre români au investit deja în România – dar mai ales ca sprijin financiar direct pentru familie (59%), nu ca formă de pregătire pentru o revenire. Cine ar reveni se lovește de sistem, nu de lipsa dorinței. 44% ar lua în calcul întoarcerea dacă sistemul sanitar ar fi mai bun, alți 44% dacă salariul ar fi competitiv. Ca o validare a studiului, să spunem că la Vaslui, în această vară, se vede o scădere dramatică a celor care în trecut veneau în august acasă, ceea ce confirmă concluziile studiului. Nemaidorind să revină acasă, și concediile preferă să nu le mai petreacă în Vaslui. Se pare că nici propunerea Guvernului Bolojan de a le oferi posibilitatea finanțării până în limita a 200.000 de euro a celor care revin și vor să-și deschidă o afacere, nu-i mai încântă.
Studiul MKOR „Diaspora Sentiment 2026” pornește de la trei întrebări extrem de importante pentru a putea să înțelegem mai bine situația diasporei noastre: cât de integrați sunt românii din afara granițelor, cât de probabilă e o întoarcere definitivă în următoarele 12 luni și ce fel de relație economică mai au cu țara noastră, comportamentul electoral și așteptările concrete de la clasa politică românească. Răspunsurile vin de la 2.000 de respondenți cu vârste între 18 și 65 de ani, care locuiesc în afara României cel puțin 7 luni pe an, chestionați on-line prin panelul propriu MKOR și campanii țintite de social media, în octombrie 2025. Concluzia principală a studiului este că diaspora e o comunitate deja stabilizată în afară, care continuă să investească și să participe la votul electoral, dar care are condiții tot mai stringente pentru o revenire fizică, precum: un salariu competitiv (44%), un sistem sanitar mai bun (44%), locuri de muncă mai bune (36%) și stabilitate fiscală și legislativă (34%).
70% declară o probabilitate redusă de revenire în următoarele 12 luni
Vârsta medie a respondenților este de 42.6 ani, cu un eșantion stratificat pentru a asigura un echilibru de gen (50% femei, 50% bărbați). Generațional, eșantionul e dominat de Gen X (39%) și Millennials (36%). Aproape jumătate dintre respondenți au studii medii (47%), în timp ce o pondere aproape egală (46%) au studii superioare. Statutul profesional arată că cea mai mare pondere o au cei angajați (44%), în timp ce 23% ocupă roluri de management sau antreprenoriat. Vechimea în străinătate spune multe despre stadiul de integrare: 55% dintre respondenți sunt plecați de peste 10 ani, cu o medie de 13.9 ani. O treime au obținut deja cetățenia țării gazdă, semn de integrare instituțională completă. 1 din 10 respondenți s-au născut în țara de reședință, majoritatea în comunități istorice precum Republica Moldova. Topul țărilor gazdă: Italia (15%), Marea Britanie (13%), Republica Moldova (10%), Germania (9%) și Spania (7%).Relația cu România rămâne activă pe două planuri, chiar dacă întoarcerea fizică nu e pe agenda lor: 61% au făcut deja investiții în România (în principal prin faptul că au trimis bani rudelor și că au renovat o proprietate) și 65% au votat la ultimele alegeri parlamentare sau prezidențiale (2024-2025). În același timp, 70% declară o probabilitate redusă de revenire în următoarele 12 luni.
În Marea Britanie se află românii cei mai bine pregătiți profesional, cu câștiguri de peste 3.000 de Euro pe lună
INTEGRAȚI… Deși este o comunitate cu un istoric mai scurt în țara gazdă față de cele din Italia sau Spania (doar 40% sunt acolo de peste un deceniu), respondenții din UK prezintă cel mai avansat profil profesional: 62% au studii superioare și 29% ocupă roluri de management sau antreprenoriat. Cel mai dor le e de natura, peisajele și clima din România. Exigențe instituționale: Sunt cei mai hotărîți să nu se mai întoarcă (76% vs. 70% media). Principala condiție pentru a lua în calcul repatrierea este schimbarea sistemică: stabilitate fiscală (45%), eliminarea birocrației și digitalizarea serviciilor publice (44%). Standardul de viață și lucru „digital-first” impune o barieră de compatibilitate: acești profesioniști nu sunt dispuși să piardă timp cu procese opace. Orice serviciu (privat sau public) care nu oferă o experiență digitală fluidă este cel mai probabil respins. Implicarea civică ridicată (80% prezență la vot 2024-2025) și stabilitatea financiară (46% au venituri >3000€) conturează profilul unui segment care, deși nu intenționează să revină, dorește să rămână conectat la viitorul României. MKOR (cunoscută ca MKOR Consulting) este o agenție inovativă de cercetare de piață și consultanță de afaceri din România, fondată în anul 2013. Compania ajută antreprenorii și organizațiile să ia decizii strategice bazate pe date, oferind studii de consumator, analize de piață și rapoarte periodice despre economia și societatea românească.
