Imagini sumbre cu ultima ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare, Mănăstirea Dobrovăț, din județul Iași. Biserica mănăstirii, construită în urmă cu 518 ani, se află într-o stare extrem de proastă, șansele de a fi reabilitată complet fiind extrem de mici. În contrast, prima mănăstire – lăcaș de cult, construită de marele domnitor, Mănăstirea Putna, din județul Suceava, a fost refăcută integral cu fonduri europene. Cele două mănăstiri care poartă pecetea marelui domnitor al Moldovei par că au avut o soartă complet diferită.
Construite la o diferență de 35 de ani una față de cealaltă, două mănăstiri ctitorite de voievodul Ștefan cel Mare se prezintă în condiții total diferite. Prima ctitorie a lui Ștefan cel Mare a fost Mănăstirea Putna, județul Suceava, ctitorită la 1469, cel mai cunoscut lăcaș de cult din întreaga țară. Ultimul lăcaș de cult ridicat de Ștefan cel Mare a fost Mănăstirea Dobrovăț, județul Iași, construită la 1504, în anul în care acesta a trecut la cele veșnice. Și totuși, deși ambele fac parte din patrimoniul lăsat de marele domnitor, diferența actuală este una colosală…https://www.bzi.ro/mostenirea-de-la-iasi-a-domnitorului-stefan-cel-mare-risipita-in-padurea-de-la-dobrovat-bijuteria-arhitecturala-lasata-in-paragina-la-putna-s-au-dat-33-milioane-de-euro-galerie-foto-4436591?utm_source=website&utm_medium=deschideri
