România se confruntă cu diferențe mari de la un județ la altul în privința numărului de copii. Dincolo de bani și de costurile vieții, un cercetător atrage atenția asupra unui fenomen mai puțin discutat: tot mai puțini oameni reușesc să-și găsească un partener.
Europa se confruntă cu un declin al fertilității care poate avea consecințe de durată asupra populației, economiei și sistemelor de pensii. Potrivit datelor publicate recent de Eurostat, rata totală a fertilității în Uniunea Europeană a ajuns la 1,34 copii născuți-vii per femeie în 2024, în scădere de la 1,57 în 2010 și 1,38 în 2023. Este cel mai redus nivel înregistrat de la începutul seriei statistice, în 2001. În România, rata totală a fertilității a fost de 1,39 copii per femeie în 2024, în scădere de la 1,54 în 2023.
Indicatorul se menține de două decenii sub pragul de aproximativ 2,1 copii per femeie, considerat necesar pentru înlocuirea generațiilor în condiții demografice obișnuite. În 2024, dintre cele 1.165 de regiuni europene pentru care existau date, 439 aveau o rată a fertilității sub media UE, 714 se situau peste aceasta, iar 12 înregistrau exact media europeană.
Harta demografică a României este marcată și ea de contraste majore, polul fertilității fiind dominat de județele Suceava și Sălaj, care înregistrează cele mai ridicate valori din țară, de 1,81, respectiv 1,80 copii per femeie. Acestea sunt urmate la o distanță considerabilă de județe precum Harghita (1,64), Giurgiu (1,57), Ialomița (1,55) și Mureș (1,55). La polul opus, cea mai critică situație demografică se înregistrează în județul Ilfov, care deține minimul național cu o rată extrem de scăzută de doar 1,09 copii per femeie. În această zonă de declin accentuat, caracterizată prin urbanizare masivă și presiune economică, se situează și Municipiul București (1,21), alături de județe cu centre universitare și economice puternice, cum sunt Brăila (1,23), Cluj (1,24), Timiș (1,25) și Iași (1,27).
„Avem o criză a formării cuplurilor”
Robert Santa, cercetător în cadrul Rethink, arată că scăderea fertilității trebuie înțeleasă în contextul unor schimbări sociale mai ample. Una dintre explicațiile care merită urmărite este diminuarea numărului de persoane care ajung să formeze cupluri și familii.
„Una pe care o putem observa din date tot mai mult este faptul că nu a scăzut numărul de copii pe care îi au cei care se căsătoresc și au copii, cel puțin la nivel european, ci a scăzut numărul celor care reușesc să formeze cupluri și să se căsătorească. Deci, practic, avem o nouă dimensiune a crizei: o criză a formării cuplurilor”, explică cercetătorul.
Această distincție este importantă pentru înțelegerea fenomenului. Rata fertilității totale este un indicator sintetic, calculat pe baza ratelor de fertilitate specifice vârstei dintr-un anumit an. Indicatorul arată câți copii ar avea, în medie, o femeie de-a lungul vieții fertile dacă ratele observate în acel an s-ar menține, fără să reprezintă numărul efectiv de copii pe care îi va avea fiecare femeie și fără să descrie direct situația tuturor familiilor…https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/romania-impartita-in-doua-pe-harta-natalitatii-2567519.html
