Starea de criză a pus pe jar vasluienii: «Pentru această Românie să mergem în război?»

DIVIZAȚI… În contextul războiului din Ucraina, România trebuie să fie pregătită pentru orice. Drept urmare, Guvernul lucrează la un proiect de lege care vizează gestionarea rapidă a situațiilor de criză. Potrivit draftului de act normativ, Consiliul Suprem de Apărare a Țării poate impune situația de criză, la propunerea ministrului Apărării Naționale. Tot în proiectul de lege este definită și rezerva generală în caz de stare de asediu, de mobilizare sau de război. Aceasta este formată din toți bărbații români cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani. O posibilă lege marțială pe teritoriul României, așa cum a fost dată în Ucraina, a împărțit vasluienii în două tabere: cei care vor rămâne în țară și vor lupta împotriva inamicului și cei care vor pleca la primul glonț tras. “N-am de gând să merg pe front să apăr pensia specială a lui Dorneanu. Să o facă cei care au nenorocit țara asta timp de 30 de ani. Statul român e în război cu proprii cetățeni în fiecare zi, prin lipsa infrastructurii rutiere care provoacă în jur de 2000 de decese pe an, prin spitalele pline de bacterii nosocomiale, prin umilințele pe care trebuie să le îndurăm când mergem să ne plătim taxele și impozitele. Pentru această Românie să mergem noi pe front?”, a scris un tânăr a cărui opinie a fost foarte apreciată pe rețelele de socializare.

Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării Naționale, Vasile Dâncu, care a spus că “starea de criză” nu este prevăzută în constituție, dar că guvernul va face “niște adaptări legislative pentru a putea să mergem mai departe cu lucruri care țin și de dezvoltările care vin din Ucraina, managementul refugiaților”. Acest proiect prevede că, în funcție de manifestarea situațiilor de criză cu impact asupra securității și apărării naționale, la propunerea ministrului Apărării și cu avizul premierului, Consiliul Suprem de Apărare a Țării poate emite o hotărâre privind declararea stării de criză. Situația de criză este definită drept situația în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional sau de amenințări, riscuri și vulnerabilități care perturbă sau amenință condițiile de viață sau stabilitatea politică, economică și socială. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul securității și apărării naționale prevede că cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare sunt cei care îndeplinesc serviciul militar activ sau în rezervă, cei încorporabili, adică între 20 și 35 de ani, dar și bărbații cu vârste între 35 și 63 de ani. Tot în proiectul de lege este definită și rezerva generală în caz de stare de asediu, de mobilizare sau de război. Aceasta este formată din toți bărbații români cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani. De asemenea, proiectul mai prevede că, prin excepție, la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de imobilizare sau a stării de război, cetățenii încorporabili cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, au obligația de a se prezenta, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării, la centrele militare în evidența cărora se află, în vederea îndeplinirii serviciului militar. După aprobarea proiectului de lege de către Executiv, intrarea în starea de criză poate fi decisă doar de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Vasluienii, între “cineva trebuie să lupte împotriva lui Putin” și “nu contați pe noi”

Așa cum era de așteptat, propunerea de introducere a stării de criză a fost amplu dezbătută în mediul online, acolo unde vasluienii s-au împărțit în două tabere. Majoritatea celor care și-au exprimat punctul de vedere nu ar spune nu unei înrolări în armată, însă au fost și suficiente voci care refuză să ia parte la un război care spun că nu e al lor. “N-o să mă lupt niciodată să apăr această țară de iubitori de dictatură și oameni care pot fi cumpărați cu o sticlă de ulei și un pachet de făină”, a scris Albert. “Să apere țara cei ce sunt stăpâni pe ea. Noi ce mai avem de apărat, facturile la curent și la gaz? Pentru ce să merg pe front cu arma în mână? Să apăr pensia specială a lui Dorneanu? Să o facă cei care au nenorocit țara asta timp de 30 de ani. Statul român e în război cu proprii cetățeni în fiecare zi, prin lipsa infrastructurii rutiere care provoacă în jur de 2000 de decese pe an, prin spitalele pline de bacterii nosocomiale, prin umilințele pe care trebuie să le îndurăm când mergem să ne plătim taxele și impozitele. Pentru această Românie să mergem noi pe front?” s-a întrebat și Robert. Răspunsul a venit imediat. “Dacă se înrolează și fiii lui Adrian Năstase, mă bag și eu. Vreau să lupt alături de toți pensionarii speciali, pensionați la 40 de ani cu pensii speciale de mii de euro, unii dintre ei angajându-se, după pensionare, în administrația publică. Nu e lupta noastră, iar războiul nu e soluția la care trebuie să ne aducem contribuția”. Aceste opinii împotriva înrolării forțate nu au rămas netaxate de cei care nu ar spune nu trimiterii pe front. “E clar că dacă situația s-ar complica și războiul s-ar extinde și în România, n-ați fi altceva decât niște griji în plus și ați încurca lumea. Voi vă iubiți țara, dar numai din spatele tastaturii” i-a taxat Vlad pe cei de mai sus. “Cineva trebuie să lupte și împotriva lui Putin. Bunicii noștri nu stăteau cu ceașca de cafea în mână și cu ochii la televizor când au fost chemați la război. Au lăsat deoparte tot, copii, soții, case și au plecat pe front doar cu gândul de a nu lăsa România pradă inamicului. Bunicii noștri au fost bărbați adevărați, au luptat ca noi azi să fim liberi”, a scris o altă persoană.

Au întors-o ca la Ploiești

După ce proiectul de lege a fost amplu dezbătut în spațiul public, fiind mai degrabă criticat din cauza “portițelor” pe care le lasă deschise pentru instaurarea unei dictaturi militare, reprezentanții Guvernului au lăsat-o mai moale. Marți după-amiază, același Vasile Dâncu a afirmat că proiectul ajuns în media era, de fapt, “o colecție de prevederi din mai multe legi, fără expunere de motive, fără detalii. Nu este de actualitate. Era un draft, nu era pregătit pentru a intra în transparență. Când avem un proiect, anunțăm noi opinia publică”, a precizat ministrul Apărării.