Cod rosu peste Prut: Republica Moldova, în pericol sã rãmânã fãrã localitãti de înfrãtit cu Vasluiul. Urmeazã Bãltiul, iar economia judetului se pregãteste sã înfloreascã… pe hârtie!

SE MÃRESTE FAMILIA… Dacã înfrãtirile dintre localitãti ar produce prosperitate, Vasluiul ar trebui sã fie deja un mic Dubai al Moldovei. Pare greu de crezut, dar dupã 19 ani de la aderarea la Uniunea Europeanã, judetul Vaslui a ajuns un exemplu de bune practici, de la care raioanele Republicii Moldova doresc sã ia luminã. Înfrãtirile sunt însã câstigãtoare pentru ambele pãrti, sau cel putin asa ar trebui sã fie. Cu fiecare acord de cooperare, ni se promite dezvoltare economicã, schimb de experientã, atragere de fonduri europene si un viitor luminos. Singura problemã este cã, deocamdatã, viitorul acesta nu prea se simte în buzunarele vasluianului de rând. Sãptãmâna aceasta a venit rândul municipiului Bãlti din Republica Moldova sã intre în marea familie a înfrãtirilor vasluiene. Initiativa apartine fratilor de peste Prut, care au transmis, încã din anul 2025, o scrisoare de intentie. Iatã cã un an mai târziu, povestea de dragoste se pregãteste sã fie oficializatã, cu semnãturi, stampile si, probabil, traditionalele fotografii de grup, în cadrul unei sedinte extraordinare de Consiliu Local.

La ritmul în care autoritãtile noastre descoperã noi frati peste Prut, existã riscul ca Republica Moldova sã rãmânã fãrã localitãti disponibile pentru înfrãtire. Dacã la nivel judetean ne-am înrudit cu raioane precum Cimislia, Anenii Noi, Nisporeni, Strãseni, Cahul si Fãlesti, la nivel de municipiu resedintã avem ca „frati” raioanele Cahul, Anenii Noi si Purcari. Sãptãmâna aceasta este rândul raionului Bãlti sã se înfrãteascã cu municipiul Vaslui. În ritmul acesta, dacã se epuizeazã oferta, poate trecem la verisori administrativi si cumetri institutionali. Important este sã nu rãmânã administratia fãrã parteneriate de semnat! Curios este cã pânã la aceastã orã nici judetul Vaslui si nici municipiul resedintã nu s-au înrudit cu localitãti din vestul Europei, de prin Germania, Finlanda, Norvegia, de unde sã avem si noi ceva de învãtat. Noi suntem în postura azi doar de a învãta pe altii, fie administratie, fie bune practici în atragerea de fonduri europene.

Economia creste. Cel putin în documente!

Conform proiectului de acord, Vasluiul si Bãltiul urmeazã sã colaboreze în aproape toate domeniile imaginabile: administratie, comert, agriculturã, educatie, culturã, sãnãtate, mediu, turism, sport, protectie socialã si servicii publice. Practic, dacã citim articolul 2 din Acordul postat pe site-ul Primãriei Vaslui, cele douã municipii vor rezolva împreunã cam tot ce n-au reusit sã rezolve separat. Articolul 4 este si mai promitãtor. Aici aflãm cã autoritãtile vor crea conditii favorabile pentru activitãti economice comune, vor sprijini întreprinderile mici si mijlocii si vor face demersuri pentru implementarea unor proiecte de dezvoltare economicã si socialã, inclusiv cu posibilã finantare europeanã. Sunã absolut minunat! Numai cã între „vom sprijini”, „vom crea conditii” si „vom întreprinde demersuri” este suficient spatiu încât sã încapã toate promisiunile electorale ale ultimelor decenii. În document nu gãsim însã un proiect economic concret, o investitie identificatã, un numãr estimat de locuri de muncã sau un obiectiv financiar mãsurabil. Nici mãcar un termen pânã la care vasluienii ar trebui sã simtã efectele acestei noi frãtii internationale. Dar poate cã suntem prea pretentiosi. La urma urmei, istoria recentã ne-a arãtat cã în judetul Vaslui dezvoltarea economicã întotdeauna a început cu un acord, a continuat cu câteva excursii, si s-a finalizat cu o cinstitã masã festivã.

Schimbul de experientã, sportul preferat al administratiei

Un loc de cinste în acord îl ocupã deja celebrul „schimb de experientã si de bune practici”, expresie fãrã de care aproape niciun parteneriat administrativ nu pare sã poatã exista. Vom face schimb de experientã în agriculturã, turism, educatie, culturã si sport. Vom promova produsele locale, vom organiza tabere si evenimente. O veste excelentã, mai ales pentru cei care vor avea ocazia sã participe la aceste schimburi. Rãmâne însã o întrebare simplã: ce anume va cîstiga cetãteanul obisnuit din Vaslui? Va apãrea o fabricã? Vor veni investitori din Bãlti? Se vor deschide piete noi pentru producãtorii vasluieni? Vor apãrea locuri de muncã? Ca sã nu fim întelesi gresit, cooperarea dintre comunitãtile de pe cele douã maluri ale Prutului este fireascã si binevenitã. Avem o limbã comunã, o istorie comunã si suficiente motive sã construim relatii solide. Numai cã în ultimii ani, cei care au tinut hãturile acestui judet au confundat apropierea dintre comunitãti cu performanta economicã. De aici si dorinta lor de a se trage în cât mai multe poze.

Prosperitatea, la o datã ce va fi comunicatã ulterior!

Existã si un detaliu savuros în proiectul de acord. Articolul 6 stabileste cã fiecare parte îsi va suporta propriile cheltuieli de implementare. Articolul 7 prevede desemnarea unor coordonatori care vor elabora ulterior un plan de implementare. Cu alte cuvinte, întâi ne înfrãtim, apoi stabilim mai exact ce facem împreunã. Iar articolul 8 ne linisteste definitiv: acordul este încheiat pe duratã nedeterminatã. Asadar, înfrãtirea poate dura o vesnicie, chiar dacã rezultatele economice concrete nu au, deocamdatã, niciun termen de livrare. Este aproape poetic: prietenia este eternã, proiectele sunt viitoare, finantãrile sunt posibile, în timp ce prosperitatea nu prea se vede la orizont.

Câte înfrãtiri sunt necesare pentru un loc de muncã?

VASLUIUL SI BÃLTI SE PREGÃTESC SÃ SE-NFRÃTEASACÃ… Problema nu este cã Vasluiul doreste sã se înfrãteascã cu Bãltiul. Dimpotrivã, asemenea relatii pot aduce beneficii reale, mai ales prin accesarea programelor europene de cooperare transfrontalierã, prin parteneriate educationale si prin legãturi între mediile de afaceri. Problema apare atunci când semnarea acordului este prezentatã drept o realizare în sine, fãrã sã fie însotitã de obiective clare si rezultate verificabile. Pentru cã vasluienii nu trãiesc mai bine doar fiindcã primãria are mai multe localitãti înfrãtite. Salariile nu cresc din schimburi de bune practici, investitiile nu apar automat dupã strângeri de mânã, iar economia nu se dezvoltã doar prin fotografii oficiale. Poate cã, înainte de urmãtoarea înfrãtire, administratia vasluianã ar trebui sã prezinte si un bilant al parteneriatelor existente: câte investitii au atras, câte proiecte europene au generat, câte locuri de muncã au creat si ce beneficii concrete au adus comunitãtii. Nu de alta, dar am ajuns în situatia de a avea mai multe înfrãtiri decât investitori. Pânã atunci, Vasluiul si Bãltiul se pregãtesc sã devinã oficial frati administrativi, printr-un acord care va fi semnat pe 6 noiembrie 2026, atunci când la Vaslui se va organiza o sedintã extraordinarã de Consiliu Local. Le dorim o colaborare fructuoasã si cât mai multe proiecte realizate în beneficiul cetãtenilor de rând, nu doar excursii si mese îmbelsugate!