Pe urmele celor care ne fac cinste: prof. univ. dr. Nicolae Cretu, cetãtean de onoare al Bârladului!

Fiu al Eufrosinei, nãscutã Gociu, si al lui Neculai Cretu, subofiter, Nicolae Cretu, profesor universitar, critic si istoric literar, s-a nãscut în Bârlad, judetul Tutova, la 20 aprilie 1941. A urmat cursurile Scolii Generale „Vasile Pârvan” (1948-1955), apoi trei ani la Liceul „Gh. Rosca Codreanu” (1955-1958), iar ultimul an de liceu la nou înfiintatul Complex Scolar Bârlad, absolvind în 1959 ca sef de promotie. În 1964, la încheierea studiilor la Facultatea de Filologie a Universitãtii „Al. I. Cuza” din Iasi, este numit asistent la Catedra de literaturã românã si literaturã comparatã. Specializat în literatura românã a secolului al XlX-lea, a cultivat, didactic si publicistic, abordarea interdisciplinarã si fundamentarea teoreticã a discursului critic. Si-a sustinut doctoratul în anul 1978, cu teza „Constructie si semnificatie în romanul românesc”.
Bârlãdeanul Nicolae Cretu, profesor universitar la Universitatea „Paul Valery” din Montpellier
A tinut cursuri de limbã, literaturã si civilizatie românã în Franta – la Universitatea „Paul Valery” din Montpellier (1976-1979), unde a initiat editarea revistei de studii românesti „Dialogue” -, apoi în Statele-Unite, la University Of Washington Seattle, în cadrul Programului Fulbright de schimburi academice internationale (1983-1985). Nicolae Cretu a publicat numeroase eseuri, cronici si studii în: „lasul literar”, „Cronica”, „România literarã”, „Luceafãrul”, „Convorbiri literare”, „Arlechin”, Analele stiintifice ale Universitãtii „AI I Cuza”,”Dialogue” (Montpellier), „Dacia literarã”, „Anuar de lingvisticã si istorie literarã” (Iasi), „Timpul”, „Scriptor”. În 1982, îi apare lucrarea „Constructori ai romanului”, consacratã scriitorilor Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu si Camil Petrescu, operã de sintezã asupra artei romanului, din perspectiva naratologiei moderne.
Fost director al Editurii „Junimea”
Ca director al Editurii „Junimea” (1990-1994), Nicolae Cretu a sprijinit debutul unor autori tineri. Spirit înzestrat cu o mare disponibilitate pentru dialog, a conceput si realizat la Universitatea ieseanã cicluri de dezbateri pe teme teoretice si interdisciplinare, iar sub egida Centrului Cultural Francez din Iasi, manifestãri consacrate unor personalitãti românesti din exil. Este nelipsit de la editiile anuale ale Colocviului Francofoniei organizat de Universitatea ieseanã si de Institutul Francez.
Prezent la toate activitãtile culturale din Bârlad, unde a fost invitat
Nicolae Cretu este una dintre personalitãtile culturale bârlãdene cu o fidelitate fãrã cusur fatã de orasul natal. A rãspuns întotdeauna cu solicitudine, îndeosebi în ultimii treizeci de ani, tuturor invitatiilor si solicitãrilor de colaborare din partea institutiilor bârlãdene: Muzeul V. Pârvan – sesiuni anuale de comunicãri, sectia de memorialisticã, Academia Bârlãdeanã, Biblioteca „Stroe Belloescu”, Fundatia dr. Constantin Teodorescu, Teatrul V. I. Popa, onorând toate editiile Zilelor Culturale ale Bârladului si colaborând la publicatiile locale: „Bârladul literar”, „Academia Bârlãdeanã”, „Acta Musei Tutovensis”. A fost prezent la numeroase lansãri de carte, aniversãri sau comemorãri importante, între care manifestãrile organizate de Colegiul „Gh. Rosca Codreanu” si Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”. „Concetãteanul nostru vede în viata culturalã a Bârladului necesarul, vitalul ferment creativ si stimulativ pentru toti oamenii urbei sale natale, în special pentru tinerii ei de azi.”, precizeazã în ampla prezentare a viitorului cetãtean de onoare al Bârladului, fãcutã de prof.dr. Elena Monu.