VERSURI… Inspirat de vremurile pe care le trãim, un cititor al ziarului Vremea Nouã a scris o poezie emotionantã în care face apel la esenta divinã pentru a depãsi cu bine pandemia de coronavirus. Autorul se numeste Stefan Durlai, iar poezia – Rugã cãtre divinitate – pe care o redãm în rândurile urmãtoare:
Rugã cãtre Divinitate
Ooo! Doamne!
De ce te-ai supãrat asa de rãu pe omenire
Si pui din nou pe noi LINTOLIU?
Cãci de la Polul Nord la Polul Sud,
Si de la rãsãrit si pânã la apus
Noi, fiii tãi, intrãm din nou în doliu.
De ce ne pedepsesti asa de rãu si fãrã milã?
De parcã lumea ti-ar fi devenit ostilã!
De ce lasi fortele demonice ascunse,
Sã punã stãpânire pe Pãmânt, sã-ti fie nesupuse?
Si mâna lor demonicã, sã emane suferintã
Prin virusi ce creeazã boli ce nu pot fi tratate,
De stiinta actualã, oricât o studiazã si se zbate?
Fã, Doamne, o minune si lumineazã mintea unui cercetãtor,
Ca sã creeze un vaccin contra acestui virus ucigãtor.
Sã nu ne mai zbatem asa de greu în suferintã,
Si apoi, plecând milioane de pãmânteni, în nefiintã.
Acest “coronavirus” este ucigas perfid si nevãzut
Precum au fost Ciuma si holera cu un secol în urmã,
Prin care bunicii nostri au trecut si au supravietuit.
Acest virus este mai cumplit decât un nedorit rãzboi,
Cel putin acolo dusmanul îl vezi si îl neutralizezi.
Pe când acest dusman extraterestru nici nu poti ca sã-l vezi,
Si ne atacã cu arme inumane, care otrãvesc aerul pe care îl respirãm noi.
Înalti prelati, preoti si monahi din mãnãstiri si lãcasuri religioase,
Scoateti icoanele cu Maica Domnului si Hristos Dumnezeu!
Sã pornim împreunã sã-l implorãm pe Dumnezeu Tatãl
Îngenunchind în rugi înlãcrimate sã opreascã acest virus, sã nu mai facã rãu.
Este prea mult, cãci zilnic pleacã în nefiintã sute de mii,
Dupã îngrozitoare suferinte si bãtrâni si tineri si copii.
Cum, Doamne, de poti suporta atâta nedreptate?
Pentru noi, fiii tãi, sã nu ne îmbrãtisãm frate cu frate?
Eu, robul tãu, cad în genunchi, rugându-te, opreste Apocalipsa1
Si redã viata normalã fiecãrui pãmântean.
Cãci ne-ai promis cã nu acum vor fi potopul si sfârsitul,
Mai dã-ne o sansã sã avem timp de împãrtãsanie, an de an.
Nu ne trimite în cimitire în sicrie sigilate fãrã priveghere,
Fãrã a le mai vedea fata celor dragi si apropiati.
Dã-ne un semn de a ta bunãtate de pãrinte,
Sã mai putem sã ne apropiem de pãrinti si de frati.
Te rog primeste din partea mea si a noastrã aceastã rugã,
Sã alungi aceastã pandemie si pune-o pe fugã.
Sã disparã pe pustiuri pe planete pustii,
Si mai dã-ne o sansã sã mai supravietuim printre vii!
Si iarã si iarã în fata ta, Doamne, în genunchi mã închin!
Pentru vindecarea lumii – Amin!
Stefan Durlai (14 iulie 2020)
