ZEITATE Traditia Dragobetelui este una straveche, despre care se spune cã e mostenitã de la daci! Desi initial era considerat un zeu pãgân, Dragobete a ajuns, în timp, sã fie considerat o zeitate care aduce mult noroc si ocrotire îndrãgostitilor.
Sãrbãtorit pe 24 februarie, Dragobetele este prilejul unor petreceri tineresti, care, spune traditia, sunt temelia unor noi povesti de iubire sau a logodnelor fericite. Odinioarã, de Dragobete satele românesti rãsunau de veselia tinerilor si peste tot se putea auzi zicala: „Dragobetele sãrutã fetele!”.Ion Ghinoiu afirmã cã „Dragobetele se opune traditiei occidentale, în spetã celei de Valentine’s Day”, în prezent obiceiul pãstrându-se sub formã de zicale, doar prin Oltenia, în satele din Vâlcea.”Vedeti, toate sãrbãtorile primãverii, iatã, începutul anului, al anului agrar, sunt legate de reprezentãri mitice tinere. Dragobete, un zeu al dragostei pe plaiurile românesti, mai târziu, pe 23 aprilie, Sfântul Gheorghe e un tânãr, un cavaler, rãzboinic. Dupã aceea, în mijlocul anului, Sunt Ilie este matur, pentru ca, apoi, încet-încet sfintii sunt vãzuti în calendarul popular din ce în ce mai maturi, pentru a deveni, pânã la sfârsitul anului bãtrâni, precum în cazul lui Mos Crãciun”, a spus etnograful. Și Ion Ghinoiu este de pãrere cã „revigorarea traditiei poate fi realizatã si prin scoalã”, ceea ce, în opinia acestuia, „nu presupune neapãrat introducerea acesteia ca obiect de studiu în cadrul curriculei scolare”. „Ziua dragostei la noi, Dragobete, era pusã în relatie cu alte asemenea sãrbãtori de pe alte paralele ale Pãmântului. Profesorii, pornind de la Dragobetele nostru, îl pot plasa în contextul altor reprezentãri mitice de pe planetã. Nu numai despre Irodul grecesc sau alte reprezentãri mitice ale dragostei din Pantheonul greco-roman. Necesitã putin efort, dar efectele sunt mari.”, a mai spus Ion Ghinoiu.
Data de 24 februarie nu era întâmplãtor aleasã, marcând începutul anului agricol.
Este momentul în care întreaga naturã renaste, pãsãrile îsi cautã cuiburi si, dupã unele credinte populare, ursul iese din bârlog. Odatã cu natura, reînvia si iubirea, iar Dragobetele marca ziua în care întreaga suflare sãrbãtorea înnoirea firii si se pregãtea pentru venirea primãverii. Divinitate mitologicã asemãnãtoare lui Eros (zeul iubirii, în mitologia greacã) si Cupidon (sau Amor, zeul roman al dragostei), Dragobete, cunoscut si sub numele de Dragomir, este considerat, în credinta popularã româneascã, fiul Babei Dochia. Nãvalnic si nestatornic, Dragobete se diferentiazã de blajinitatea Sfântului Valentin din traditia catolicã si este închipuit ca fiind un flãcãu voinic, chipes si iubãret, care sãlãsluieste mai mult prin pãduri (sursa realitatea.net).
