Salariat la două capete. În Vaslui, norma întreagă pierde teren, leafa abia ține pasul, iar cheltuielile nu trec pe part-time. Al doilea job: un cîștig în plus sau o leafă care nu ajunge?

AL DOILEA SERVICIU… În Vaslui, aproape unul din șase contracte de muncă este cu timp parțial. La 30 septembrie 2026, județul avea 8.824 de contracte part-time, dintr-un total de 56.580 de contracte active. O raportare ITM din 8 octombrie indică peste 61.700 de contracte active și 10.065 contracte cu timp parțial în distribuția care cuprinde și contractele suspendate și detașate. Profesorii, medicii și contabilii domină clasamentul ocupațiilor cu program redus, dar part-time-ul este prezent de la comerț și construcții până la agricultură și transporturi. Mai interesant este ce se întâmplă cu restul pieței muncii: între iunie și septembrie, Vasluiul a pierdut 621 de contracte active, aproape 90% din scădere venind din zona celor cu normă întreagă. Iar într-un județ în care aproape trei din zece contracte full-time aveau salariul de bază brut la unul dintre pragurile minime de salarizare, un al doilea serviciu poate însemna mai mult decât dorința de a cîștiga ceva în plus. Datele statistice arată o piață a muncii în care contractele cu program redus rezistă, cele cu normă întreagă se împuținează, iar numărul salariaților scade mai repede decât cel al contractelor. În spatele acestor evoluții rămâne însă întrebarea pe care statisticile nu o pot lămuri: cîți oameni au ajuns să-și împartă ziua între două servicii pentru a-și putea acoperi cheltuielile de zi cu zi?

PART-TIME-ul ÎN VASLUI: DE LA CATEDRĂ PÂNĂ LA ȘANTIER…La sfârșitul lunii septembrie 2026, județul Vaslui avea 56.580 de contracte individuale de muncă active, potrivit unui răspuns al Inspecției Muncii la solicitarea cotidianului „Vremea Nouă”. Dintre acestea, 47.756 erau cu normă întreagă, iar 8.824 cu timp parțial, reprezentând 15,60% din total. Practic, aproape unul din șase contracte de muncă era part-time. Învățământul domina clasamentul, cu 3.218 contracte cu timp parțial, adică 36,47% din totalul județean. Din cele 8.589 de contracte active în acest domeniu, 37,47% erau part-time. Urmau comerțul, cu 1.055 de contracte, sănătatea și asistența socială, cu 919, construcțiile, cu 594, transportul și depozitarea, cu 512, și agricultura, silvicultura și pescuitul, cu 446. Împreună, cele șase domenii concentrau 6.744 de contracte, peste trei sferturi din total. Diferențele dintre activități erau însă considerabile. În industria prelucrătoare, numai 371 dintre cele 5.916 contracte active erau part-time, adică 6,27%. În intermedieri financiare și asigurări, proporția ajungea la aproape o treime: 91 din 277 de contracte. O raportare transmisă prin Inspectoratul Teritorial de Muncă Vaslui pentru 8 octombrie 2026 indică 61.751 de contracte active, 2.726 suspendate și 215 detașate, în total 64.692. În distribuția după durata muncii figurau 54.620 de contracte cu normă întreagă și 10.065 cu timp parțial. Contractele part-time reprezentau aproximativ 15,6% din totalul celor 64.692 de contracte incluse în distribuție. Raportarea include însă și contractele suspendate și detașate, spre deosebire de situația de la finalul lunii septembrie, care privește numai contractele active. ITM mai indica 8.547 de angajatori, inclusiv persoane fizice, cu cel puțin un salariat activ.

Profesorii, contabilii și medicii, în fruntea clasamentului

Munca part-time nu înseamnă doar câteva ore lucrate într-un magazin sau un program suplimentar în weekend. Clasamentul ocupațiilor, ce datează de la mijlocul acestui an, arată că primele locuri erau ocupate de profesii în care fracțiunile de normă și cumulul de contracte sunt întâlnite frecvent. Profesorii din învățământul gimnazial aveau 1.518 contracte part-time, iar cei din învățământul liceal și postliceal, 664. Urmau contabilii, cu 434 de contracte, contabilii-șefi, cu 430, medicii primari, cu 228, medicii specialiști, cu 226, și directorii economici, cu 213. În primele zece ocupații figurau și personalul de curățenie, cu 199 de contracte, șoferii de autoturisme și camionete, cu 171, și vânzătorii, cu 161. Împreună, aceste ocupații însumau 4.244 de contracte, aproape jumătate din totalul part-time al județului. Pentru un profesor, fracțiunile de normă pot ține de organizarea activității didactice. Un medic sau un contabil poate lucra pentru mai mulți angajatori. În alte ocupații, programul redus poate reprezenta o modalitate de completare a veniturilor.

Norma întreagă pierde teren. Nici statul nu se ferește de part-time

La 30 septembrie 2026, angajatorii privați aveau 35.103 contracte active, dintre care 5.041 part-time. La stat figurau 20.888 de contracte, dintre care 3.745 cu timp parțial. Angajatorii cu proprietate mixtă aveau 586 de contracte, dintre care 38 part-time, iar sectorul cooperatist numai trei contracte. Privatul concentra 57,13% dintre contractele part-time ale județului, iar statul 42,44%. Raportate însă la totalul contractelor din fiecare sector, proporțiile se inversau: 14,36% în mediul privat și 17,93% la stat. Ponderea ridicată a fracțiunilor de normă din învățământ contribuie la această diferență. La 30 iunie 2026, județul avea 57.201 contracte active, dintre care 48.315 cu normă întreagă și 8.886 part-time. La sfârșitul lunii septembrie, totalul coborâse la 56.580, cu 621 mai puține. Din această reducere, 559 de contracte proveneau din categoria full-time și numai 62 din cea part-time. Aproape 90% din scăderea netă s-a concentrat, așadar, în zona muncii cu normă întreagă. În învățământ, contractele part-time au scăzut de la 3.334 la 3.218, cu 116. În schimb, în toate celelalte activități economice, luate împreună, numărul lor a crescut de la 5.552 la 5.606, un plus de 54. Construcțiile au cîștigat 39 de contracte part-time, agricultura, silvicultura și pescuitul 16, iar transportul și depozitarea șase. În alte activități de servicii, creșterea a fost de 20 de contracte. Au existat și scăderi: 39 de contracte în hoteluri și restaurante, 15 în activitățile profesionale, științifice și tehnice și 12 în comerț. În afara învățământului, Vasluiul a încheiat luna septembrie cu mai multe contracte part-time decât avea în iunie, în timp ce contractele cu normă întreagă au reprezentat aproape 90% din reducerea netă a numărului de contracte active.

Fenomen național: interesul pentru joburile part-time este în creștere

Potrivit unei analize eJobs publicate la finalul lunii septembrie, de la începutul anului au fost înregistrate aproximativ 1,3 milioane de aplicări pentru locuri de muncă part-time, cu 13% mai multe decât în perioada comparabilă din 2025. Angajatorii au publicat aproximativ 27.000 de poziții cu timp parțial, cu o medie de 49 de aplicări pentru fiecare loc disponibil, față de 69 pentru ansamblul ofertelor de angajare. Oficialii eJobs arată că o parte dintre candidați caută un al doilea serviciu pentru a obține venituri suplimentare fără să renunțe la locul de muncă principal. Aproximativ 14,6% dintre ofertele part-time permiteau munca remote, față de numai 4,1% din totalul ofertelor. Aproape 20% dintre aplicările pentru joburile cu timp parțial vizau poziții remote. Cele mai multe oferte se concentrau în comerț, asigurări, servicii, turism, domeniul financiar-bancar, industria alimentară și call-center. Datele Salario prezentate în analiza eJobs indicau un salariu mediu net de 3.000 de lei pentru pozițiile cu jumătate de normă, la nivel național. Pentru un vasluian care are deja un serviciu, munca de la distanță poate însemna posibilitatea unui venit suplimentar fără deplasări la un al doilea angajator, inclusiv prin colaborarea cu firme din alte județe.

Angajații caută al doilea job. Firmele spun că nu găsesc oameni pentru primul

Pentru a afla cum explică angajatorii aceste evoluții, „Vremea Nouă” a solicitat un punct de vedere Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui, inclusiv în privința salariilor din economia locală, a dificultăților de recrutare și a interesului pentru un al doilea loc de muncă. Potrivit reprezentanților instituției, reducerea comenzilor și creșterea costurilor îi pot determina pe unii angajatori să prefere contractele cu timp parțial sau să folosească mai flexibil personalul existent, în loc să creeze posturi permanente cu normă întreagă. La acestea se adaugă specificul unor activități precum comerțul, agricultura, turismul și serviciile, unde volumul de muncă poate varia în funcție de sezon sau de comenzi. Există și posibilitatea ca unele firme să folosească angajarea part-time pentru a testa un salariat înainte de a-i oferi un post cu normă întreagă. Camera de Comerț subliniază însă că munca part-time nu înseamnă automat precaritate, iar cumulul de contracte poate reflecta atât opțiunile angajaților, cât și nevoile firmelor. În privința veniturilor suplimentare, reprezentanții mediului de afaceri observă un interes în creștere, dar mai ales din partea persoanelor care au deja un loc de muncă. Problema semnalată în continuare de firme este găsirea unor angajați pregătiți și dispuși să muncească, inclusiv în rândul persoanelor care nu sunt încadrate în muncă. „Într-adevăr, există și o creștere a celor care caută venituri suplimentare. Dar din păcate este vorba tot de cei care lucrează. Mai greu este de a-i convinge pe cei care nu lucrează să se angajeze, pentru că și aceasta este o problemă. Firmele se plâng în continuare că nu găsesc oameni pregătiți și dornici să muncească”, a declarat Claudiu Scoipan, secretarul general al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui. În privința salariilor, oficialul CCIA atrage atenția că veniturile angajaților vasluieni sunt influențate de productivitatea economiei locale și de costurile ridicate generate de infrastructura deficitară. În aceste condiții, pentru cei plătiți aproape de salariul minim, acoperirea cheltuielilor lunare dintr-un singur venit poate deveni tot mai dificilă. „Pentru o parte importantă dintre angajații din județul Vaslui, acoperirea cheltuielilor curente dintr-un singur salariu poate fi dificilă, mai ales în cazul celor remunerați aproape de nivelul minim. Datele disponibile indică o presiune financiară reală, însă trebuie făcută o distincție între ceea ce știm despre nivelul salariilor și ceea ce putem demonstra despre motivele pentru care oamenii caută un al doilea loc de muncă. Salariile oferite în economia locală reflectă în primul rând productivitatea locurilor de muncă de la noi din județ. Lipsa infrastructurii generează costuri mari per produs comparativ cu produse similare din alte zone ale țării, iar în lipsa posibilității majorării prețului, face ca prețul muncii să fie singurul element care să fie limitat. Dacă salariile reale nu vor crește suficient pentru a compensa majorarea cheltuielilor curente, este posibil ca presiunea financiară asupra angajaților să se accentueze. În acest context, cumulul de contracte poate deveni o soluție pentru unele persoane, mai ales pentru cele care nu pot obține un venit suficient dintr-un singur loc de muncă. Totuși, un al doilea serviciu nu reprezintă întotdeauna o soluție durabilă. Poate presupune mai puțin timp pentru odihnă, familie și dezvoltare profesională”, a adăugat Scoipan.

Oameni sunt. Meseriașii lipsesc, salariile nu conving

Potrivit reprezentantului Camerei de Comerț, angajatorii vasluieni se confruntă în continuare cu dificultăți în recrutarea și păstrarea personalului, deși există numeroase persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. Printre principalele probleme semnalate se numără lipsa lucrătorilor calificați, plecarea celor cu experiență în alte județe sau în străinătate, nepotrivirea dintre pregătirea candidaților și cerințele posturilor disponibile, dar și dificultatea de a găsi persoane dispuse să accepte salariile și condițiile oferite. La acestea se adaugă costurile salariale, productivitatea și situația economică fragilă a unor firme, factori care îi determină pe angajatori să fie prudenți în privința noilor angajări, indiferent dacă este vorba despre posturi cu normă întreagă sau part-time. „Pentru multe firme vasluiene, creșterea salariilor reprezintă o provocare importantă, în special în sectoarele cu valoare adăugată redusă. O firmă care are marje de profit mici nu poate majora salariile în același ritm cu o companie care obține venituri mai mari din fiecare angajat. În concluzie, principala dificultate a angajatorilor vasluieni este găsirea unui echilibru între costul forței de muncă, productivitatea angajaților și stabilitatea activității economice. Nu este suficient ca firmele să găsească oameni disponibili. Este necesar ca acestea să poată oferi locuri de muncă stabile, atractive și sustenabile economic”, a punctat Claudiu Scoipan.

Opt ore de muncă, un viitor sub semnul întrebării

În privința perspectivelor pieței muncii din Vaslui, reprezentantul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui avertizează asupra riscului reducerii în continuare a angajărilor cu normă întreagă, în special în sectoarele afectate de scăderea comenzilor și creșterea costurilor, fără a considera însă că această evoluție este inevitabilă sau generalizată. „Există un risc real ca angajările cu normă întreagă să continue să se reducă, în timp ce munca part-time și cumulul de contracte să devină tot mai prezente în economia locală, însă această evoluție nu este inevitabilă și nici nu poate fi considerată în acest moment o tendință generalizată pentru toate sectoarele economiei locale. În opinia mea, perspectiva pentru perioada următoare este una de prudență, cu posibilitatea unei stagnări a ocupării forței de muncă și a unor diferențe tot mai mari între domeniile economice. Consider că riscul reducerii angajărilor cu normă întreagă este semnificativ, mai ales în sectoarele economice vulnerabile la scăderea comenzilor și la creșterea costurilor. În același timp, este posibil ca munca part-time și cumulul de contracte să cîștige teren, însă nu există suficiente date pentru a afirma că acestea vor deveni forma dominantă de ocupare în județ. În esență, principala provocare pentru județul Vaslui nu este doar menținerea numărului de locuri de muncă, ci și crearea unor locuri de muncă stabile, cu venituri suficiente și perspective de dezvoltare profesională”, a concluzionat Claudiu Scoipan.

Cîți vasluieni muncesc în două locuri pentru că primul salariu nu le ajunge?

La sfârșitul lunii septembrie, aproape unul din șase contracte de muncă din Vaslui era part-time. Față de minimul ultimilor ani, din 2024, numărul acestora recuperase peste 1.200, iar între iunie și septembrie 2026, aproape 90% din reducerea netă a contractelor active provenea din categoria celor cu normă întreagă. În același timp, județul avea cu 2.870 de salariați mai puțin decât în iunie 2022, dar pierduse numai 1.635 de contracte active. Aproape trei din zece contracte full-time aveau salariul de bază brut la unul dintre pragurile minime raportate. Un profesor care își completează norma în mai multe școli, un medic care lucrează în două unități, un contabil cu mai mulți angajatori și un salariat care mai muncește câteva ore seara pot avea motive foarte diferite pentru a deține mai multe contracte. Pentru unii, cumulul de contracte ține de specificul profesiei. Pentru alții, este o alegere. Iar pentru cei cărora primul salariu nu le acoperă cheltuielile, al doilea serviciu poate deveni o necesitate. Vasluiul știe câte contracte de muncă are. Mai greu este de aflat cîți oameni muncesc în două locuri pentru că un singur salariu nu le mai ajunge.