SÃRBÃTOARE… La 14 octombrie, în fiecare an, Biserica Ortodoxã de pretutindeni prãznuieste pe Sfânta Cuvioasã Parascheva. În chip deosebit, ea este cinstitã în Moldova, întrucât de 350 de ani moastele ei se gãsesc la Iasi. Este cunoscutã în popor si sub numele de „Sfânta Vineri” sau „Vinerea Mare”. Putini dintre pelerinii care vin la Iasi sã se închine la moastele Sfintei Parascheva stiu cã vesmintele sale poartã o broderie specialã. Preotii spun cã moastele sunt îmbrãcate dupã ritualuri bisericesti, la care iau parte doar preoti ai Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Însã si mai putini crestini stiu cã Sfânta Parascheva poartã si un blestem. Datoritã exploziei de cazuri de Covid-19, Pelerinajul la moastele Sfintei Parascheva de la Iasi este permis doar pentru locuitorii municipiului Iasi. De câteva zile, Icoana Sfintei Parascheva lãcrimeazã întruna, spun preotii.
Sfânta Parascheva a trãit în secolul al XI-lea si s-a nãscut în orasul Epivat (Epibatos), situat la malul Mãrii Marmara, în Tracia, într-o familie de proprietari de pãmânt bogati. Încã de tânãrã, Parascheva a decis sã ducã o viatã austerã, în spiritul religiei, chiar dacã pãrintii ei s-au opus. Dintr-un gest de nesfârsitã mãrinimie, Cuvioasa Parascheva si-a dat toate hainele sale pretioase oamenilor sãraci din Constantinopol si s-a retras la mãnãstirea Maicii Domnului din polisul grecesc Heracleea Pontis. Si-a petrecut aici cinci ani, dupã care, în urma unei viziuni pe care a avut-o, a decis sã se îndrepte cãtre Tara Sfântã. Urmând sfaturile din viziunile sale, Cuvioasa Parascheva viziteazã Ierusalimul, apoi poposeste o vreme la o mãnãstire din desertul Iordanului. Pe când avea doar 25 de ani, se întoarce la Constantinopol si se stabileste în biserica Sfintilor Apostoli din satul Katikratia, unde-si petrece ultimii doi ani din viatã. La 27 de ani, Cuvioasa Parascheva trece în nefiintã.
Moastele Sfintei Parascheva
Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost plimbate de-a lungul secolelor în biserici din diferite regiuni. În 1238, rãmãsitele sunt mutate din Katikratia la Veliko Tarnovo, în Bulgaria. Au ajuns apoi la Belgrad, în 1393, unde au stat aproximativ 200 de ani. Dupã cucerirea Belgradului de cãtre Imperiul Otoman, moastele au fost aduse la Constantinopol, iar în 1641 au ajuns în România, la Iasi, la Biserica Sfintii Trei Ierarhi. În 1889, rãmãsitele Sfintei Parascheva sunt mutate de la Biserica Sfintii Trei Ierarhi la catedrala Mitropolitanã din Iasi, unde au rãmas pânã în zilele noastre.
Mitul despre vesminte si blestem
Putini dintre pelerinii care vin la Iasi sã se închine la moastele Sfintei Parascheva stiu cã vesmintele sale poartã o broderie specialã. Preotii spun cã moastele sunt îmbrãcate dupã ritualuri bisericesti, la care iau parte doar preoti ai Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Însã si mai putini crestini stiu cã Sfânta Parascheva poartã si un blestem, ce dateazã din 1641. Hainele Sfintei Cuvioase Parascheva se fac dupã un ritual special, în atelierele Arhiepiscopiei. Croitorii tin post si fac rugãciune înainte de a începe sã le lucreze, spun preotii de la Mitropolia Moldovei si Bucovinei. Vesmintele ocrotitoarei Moldovei sunt schimbate de cinci ori pe an si sunt dãruite de Înalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul Moldovei Teofan unor biserici care au hramul Sfintei Parascheva. Ritualul dupã care sunt schimbate vesmintele este unul sacru, la care participã doar cîtiva preoti ai Mitropoliei. Preotii spun cã Sfânta Parascheva mai poartã niste vesminte care nu se dau jos niciodatã. Acestea au un sigiliu ce are înscris pe el blestemul domnitorului Vasile Lupu si al Mitropolitului Varlaam, care sunã astfel: „blestemat sã fie cel care va împrãstia vreodatã Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva”.
