Reforma administrativã a comunelor sub 1.500 locuitori împarte primarii din Vaslui: între teama cã satele vor fi abandonate si dorinta unei schimbãri radicale

REACTII… Planul Partidului Social Democrat de a comasa comunele cu mai putin de 1.500 de locuitori stârneste reactii diferite în rândul primarilor din judetul Vaslui. În timp ce unii edili considerã cã reorganizarea administrativ-teritorialã este necesarã, dar avertizeazã asupra riscului ca locuitorii satelor sã rãmânã fãrã acces la serviciile publice, altii cer o reformã mult mai amplã, care sã înceapã inclusiv cu reducerea numãrului de judete, a institutiilor si a functiilor politice. Dincolo de calculele financiare si de intentiile anuntate la Bucuresti, primarii vasluieni atrag atentia cã o asemenea schimbare nu poate fi fãcutã fãrã a tine cont de distantele dintre sate, de infrastructura precarã, de îmbãtrânirea populatiei si de nevoile oamenilor care depind zilnic de primãrii. Unii se declarã dispusi chiar sã renunte la functii, cu conditia ca reforma sã nu se transforme într-o simplã desfiintare a administratiilor locale.

Reorganizarea administrativ-teritorialã a României revine în centrul dezbaterii politice dupã ce conducerea PSD a decis sã sustinã douã proiecte majore de reformã. Primul vizeazã comasarea localitãtilor mici, iar cel de-al doilea urmãreste reducerea numãrului de agentii guvernamentale, precum si restructurarea sau desfiintarea companiilor de stat care înregistreazã pierderi. Liderul social-democrat Sorin Grindeanu intentioneazã sã solicite angajarea rãspunderii Guvernului în Parlament pentru cele douã reforme, cu termen pânã în martie 2027. Obiectivul declarat este realizarea unei reorganizãri care sã reducã structurile administrative, fãrã sã afecteze serviciile oferite populatiei. „Angajarea rãspunderii Guvernului pe reforma administrativ-teritorialã, care sã prevadã comasarea localitãtilor mici, cu pãstrarea serviciilor publice pentru cetãteni”, a declarat Sorin Grindeanu, potrivit informatiilor cuprinse în document. Din partea PSD, europarlamentarul Dragos Benea ar urma sã coordoneze proiectul de reorganizare administrativ-teritorialã, în timp ce Marian Neacsu va avea responsabilitatea reformei aparatului guvernamental. Una dintre variantele discutate priveste comunele cu cel mult 1.500 de locuitori. La audierile parlamentare din 19 octombrie, ministrul Dezvoltãrii, Marcel-Alexandru Stoica, a prezentat posibilitatea comasãrii voluntare a acestora, prin referendum, cu acordarea unor stimulente financiare comunitãtilor care acceptã reorganizarea. Potrivit propunerii, cele 429 de unitãti administrativ-teritoriale din tarã care au cel mult 1.500 de locuitori ar putea beneficia de prioritate la finantarea investitiilor dacã aleg sã se uneascã. În judetul Vaslui, perspectiva unei asemenea schimbãri ridicã mai multe probleme. Primarii vor sã stie nu doar câte comune ar urma sã disparã de pe harta administrativã, ci mai ales ce se va întâmpla cu oamenii, cu angajatii care oferã servicii publice si cu investitiile aflate în derulare.

Primarul din Pogonesti, comunã cu 1430 de locuitori: „Ar trebui fãcutã aceastã reorganizare, dar oamenii nu trebuie sã fie afectati”

Mihai Apostu, primarul comunei Pogonesti, nu respinge ideea reorganizãrii administrativ-teritoriale. Dimpotrivã, considerã cã aceasta meritã discutatã, însã avertizeazã cã orice decizie trebuie sã aibã în centrul sãu interesele cetãtenilor. „Este o chestie de discutat. Ar trebui fãcutã aceastã reorganizare despre care tot se vorbeste, dar trebuie fãcutã în asa fel încât sã nu fie afectati oamenii. Pentru cã au nevoie de acces la autoritãtile locale si la tot felul de documente eliberate de cãtre o primãrie. Plus cã bãnuiesc cã, pânã în 2028, aceastã reorganizare nu va avea loc”, spune primarul comunei Pogonesti. Declaratia edilului evidentiazã una dintre cele mai importante probleme ale reformei: apropierea administratiei de cetãtean. Pentru locuitorii din mediul rural, primãria nu reprezintã doar o institutie care gestioneazã bugetul local, ci si locul unde pot obtine adeverinte, documente si informatii necesare rezolvãrii problemelor cotidiene. În cazul unei comasãri, distanta pânã la noul centru administrativ ar putea deveni o dificultate suplimentarã, mai ales pentru persoanele vârstnice sau pentru cele care nu dispun de mijloace de transport. Mihai Apostu se aratã, totodatã, rezervat în privinta calendarului reformei, apreciind cã reorganizarea nu se va produce înainte de 2028. Pogonesti este o comunã cu 1430 de locuitori si în primãrie lucreazã 11 salariati, plus un primar si viceprimar. Mai sunt trei angajati: soferul de pe microbuz, cel de la asistentã personalã si un muncitor.

Vasilicã Barbu, primarul comunei Bogdana (1.313 locuitori): „Realitatea din teren este alta”

Mult mai preocupat de consecintele practice ale reformei se declarã Vasilicã Barbu, primarul comunei Bogdana. Edilul considerã cã discutiile despre comasare sunt premature atât timp cât autoritãtile centrale nu au prezentat conditiile concrete în care ar urma sã se realizeze reorganizarea. „Pânã când nu vom vedea conditiile si ce vor sã facã, nu putem spune nimic. La Bogdana, vorbim de oameni împãrtiti în 8 sate si care folosesc 15 km de drumuri comunale, în afarã de cele sãtesti. Oamenii au nevoie de drumuri pietruite, au nevoie de deszãpezire, de apã sau canalizare. La toate acestea se adaugã accesul la documentele eliberate de o primãrie. Din birou poate e simplu sã spui reorganizare, dar realitatea din teren este alta”. Cele opt sate ale comunei Bogdana si reteaua de drumuri pe care administratia trebuie sã o întretinã reprezintã, în opinia primarului, exemple concrete ale responsabilitãtilor care nu dispar odatã cu desfiintarea unei primãrii. Drumurile vor trebui reparate în continuare, deszãpezirea va rãmâne obligatorie, iar investitiile în alimentarea cu apã si canalizare nu vor putea fi abandonate. Edilul Vasilicã Barbu pune în discutie diferenta dintre reducerea numãrului de institutii si reducerea efectivã a problemelor administrative. Potrivit acestuia, comasarea poate modifica structura de conducere, dar nu eliminã nevoile comunitãtilor si nici costurile lucrãrilor publice.

Andrei Nãstase, primarul comunei Arsura (1.416 locuitori): „Dacã unesti Arsura si Drânceni, unesti douã sãrãcii”

Una dintre cele mai vehemente reactii vine din partea lui Andrei Nãstase, primarul comunei Arsura. Edilul considerã cã, înainte de orice decizie, Guvernul trebuie sã stabileascã exact criteriile reorganizãrii si sã prezinte cadrul legislativ. „Deocamdatã sunt doar declaratii politice si am mai auzit vorbindu-se de aceastã reorganizare. Noi asteptãm acte normative. Și dacã tot se va face aceastã reorganizare, depinde si la ce se vor raporta cei care o vor face. Plus cã, dacã ne raportãm la ultimul recensãmânt, comuna Arsura are sub 1.500 de locuitori, dar dacã ne raportãm la Evidenta Populatiei, avem peste 1.600 de locuitori”. Diferenta dintre populatia înregistratã la recensãmânt si cea din evidentele administrative ar putea influenta direct includerea comunei pe lista localitãtilor vizate de reformã. Primarul din Arsura atrage atentia si asupra riscului ca unirea unor comune cu resurse financiare reduse sã nu rezolve problemele existente. „Plus cã mã gândesc la niste centre mai mari. Și, ca exemplu, dacã unesti Arsura si Drânceni, unesti douã sãrãcii si acelasi lucru este si în cazul comunei Lunca Banului. Pentru comunele din aceastã zonã, as vedea un centru mare la Husi care sã dirijeze activitatea de aici.” În opinia sa, o reorganizare eficientã ar trebui sã presupunã constituirea unor centre administrative mai puternice, capabile sã coordoneze activitatea mai multor comunitãti, nu simpla alipire a unor comune care se confruntã cu aceleasi dificultãti financiare. Andrei Nãstase oferã si un exemplu concret privind lipsa personalului din administratiile mici. La Arsura, un singur asistent social trebuie sã desfãsoare atât activitate pe teren, cât si muncã de birou pentru implementarea programelor guvernamentale si eliberarea documentelor necesare cetãtenilor. „Putem scãpa de conducãtori (primari, consilieri locali – n.r.), mai ales cã eu unul nu tin cu dintii de aceastã functie, dar este necesar sã pãstrãm în teritoriu asistenta socialã, agentul agricol sau cel care încaseazã taxele si impozitele locale.” Edilul avertizeazã cã digitalizarea serviciilor publice nu poate înlocui complet contactul direct cu functionarii, în special în cazul populatiei vârstnice. „Si mai trebuie sã tinem cont cã digitalizarea nu este solutia cea mai bunã pentru oamenii în vârstã din mediul rural. Asa cã eu cred cã aceastã reorganizare trebuie fãcutã asa cum trebuie si luate în calcul toate problemele din teritoriu, de la firul ierbii. Si vorbim aici de drumuri, scoli, transport elevi etc.”

Ionut Ghiur, primarul comunei Vinderei (3.706 locuitori), cere o reformã radicalã: „Acum este rândul clasei politice!”

O pozitie mult mai transantã exprimã Ionut Ghiur, primarul comunei Vinderei, care sustine comasarea comunelor, dar considerã cã reforma propusã de PSD este insuficientã dacã se limiteazã la administratiile locale mici. „Reforma administrativã nu poate însemna doar comasarea comunelor sub 1.500 de locuitori!”, afirmã edilul. Acesta propune o reorganizare profundã a întregului sistem administrativ, inclusiv transformarea judetelor în regiuni administrative si reducerea numãrului institutiilor si al functiilor politice. „Eu sustin o reformã adevãratã, cu reorganizarea judetelor în regiuni administrative, comasarea institutiilor si a agentiilor judetene si reducerea functiilor politice. Da, sustin si comasarea comunelor, chiar dacã sunt primar! Într-o primã etapã, cele sub 2.500-3.000 de locuitori, iar peste patru-cinci ani, o a doua etapã, cu o tintã de aproximativ 6.000 de locuitori, tinând cont de realitãtile fiecãrei comunitãti.” Pragurile propuse de primarul din Vinderei sunt mult mai ridicate decât cel de 1.500 de locuitori discutat de PSD. În viziunea sa, reforma ar trebui aplicatã gradual, dar fãrã sã ocoleascã institutiile judetene si structurile politice. „Dar de ce sã începem reforma numai cu primãriile mici? De ce nu începem cu consiliile judetene, cu agentiile, directiile si institutiile în care, de prea multe ori, functiile sunt împãrtite dupã culoarea carnetului de partid? De ce un pensionar trebuie sã aleagã între medicamente si mâncare, dar politicienii nu pot renunta la functii si privilegii?” Ionut Ghiur criticã modul în care au fost abordate reformele în România, sustinând cã sacrificiile au fost cerute în principal populatiei, în timp ce sistemul politic si-a protejat propriile interese. „De prea multi ani, indiferent cine a guvernat, reformele au fost cerute oamenilor, în timp ce clasa politicã si-a protejat propriile interese.” Primarul din Vinderei afirmã cã îsi doreste succesul unei reforme autentice, indiferent de partidul care o promoveazã, si încheie cu un mesaj categoric: „Pentru cã oamenii si-au fãcut partea lor de sacrificii. Acum este rândul clasei politice! România nu mai poate fi sacrificatã pentru salvarea unor partide, a unor functii si a unor interese de grup!”

Reforma, între economiile la buget si nevoile oamenilor din sate

REACTIILE PNL SI UDMR… Declaratiile primarilor vasluieni aratã cã reorganizarea administrativ-teritorialã nu este respinsã în bloc de administratiile locale. Diferentele apar atunci când vine vorba despre amploarea reformei, criteriile de comasare si modul în care vor fi protejate serviciile publice. În timp ce primarul din Pogonesti insistã asupra accesului cetãtenilor la autoritãti, edilul din Bogdana vorbeste despre infrastructura si responsabilitãtile care nu dispar odatã cu desfiintarea unei primãrii. La Arsura, discutia se concentreazã asupra criteriilor demografice si a necesitãtii pãstrãrii functionarilor care lucreazã direct cu populatia. La Vinderei, solicitarea este ca reforma sã nu se opreascã la comune, ci sã ajungã si la nivelul institutiilor judetene si al functiilor politice. Proiectul PSD provoacã însã controverse si în plan politic. Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a pus sub semnul întrebãrii disponibilitatea primarilor social-democrati de a accepta desfiintarea propriilor administratii. „Asteptãm cu interes, ne dorim sã vedem cum le explicã domnia sa primarilor cã vrea sã-i desfiinteze”, a declarat liberalul. La rândul sãu, UDMR si-a exprimat opozitia fatã de o reorganizare realizatã fãrã respectarea vointei comunitãtilor locale, avertizând inclusiv asupra posibilelor consecinte pentru reprezentarea minoritãtilor nationale. Dincolo de disputele politice, reforma ridicã o întrebare esentialã pentru judetul Vaslui: poate fi redus numãrul primãriilor fãrã ca locuitorii satelor sã piardã accesul la servicii esentiale? Rãspunsul va depinde de forma finalã a proiectului, de criteriile folosite si de resursele puse la dispozitia noilor structuri administrative.

Vasluiul, printre cele mai putin afectate judete din tarã de aceastã reformã administrativã

CLASAMENT… Sute de primãrii din România ar putea fi desfiintate în cadrul reformei administrativ-teritoriale pe care PSD intentioneazã sã o promoveze înaintea alegerilor locale din 2028. În prezent, 429 de localitãti au cel mult 1.500 de locuitori. Cele mai multe localitãti care se încadreazã în acest prag se gãsesc în judetele Alba, Caras-Severin, Hunedoara si Cluj. Asadar, judetul Alba se aflã pe primul loc, cu 27 de localitãti care nu depãsesc pragul de 1.500 de locuitori. Pe urmãtoarele pozitii se situeazã Caras-Severin si Hunedoara, fiecare cu 26 de localitãti, urmate de Cluj, cu 25. În Mehedinti si Olt sunt câte 23 de localitãti care îndeplinesc acest criteriu, în timp ce Doljul are 21, iar Teleormanul, 20. Lista celor zece judete cu cele mai multe localitãti mici este completatã de Arad, cu 18, si Buzãu, cu 16. Judetul Vaslui are doar sapte astfel de comune: Blãgesti – 1.178 locuitori, Bogdãnita – 1.292 locuitori, Bogdana -1.313 locuitori, Ibãnesti – 1.317 locuitori, Alexandru Vlahutã – 1.333 persoane, Arsura – 1.416 locuitori si Pogonesti – 1.430 de locuitori.