CINSTE LOR… „Neamul este etern prin Cultul Eroilor”, acestea sunt cuvintele lui Nicolae Iorga, rãmase peste veacuri. Pierderile de vieti omenesti de-a lungul timpurilor pe câmpurile de luptã pentru apararea tãrii, pentru recucerirea si reintregirea tãrii au fost enorme. De aceea, pentru supravetuitori s-a impus ca o datorie moralã si de suflet comemorarea celor care au pierit pe câmpurile de luptã. Începând cu anul 1920, legiferarea acestei comemorãri a fost determinatã atât de traditia crestinã, proprie poporului român, cât si de prevederile actului de la Versaillies care, printre altele, impunea natiunilor foste beligerante întretinerea mormintelor tuturor ostasilor îngropati pe teritotillire statelor.
Ziua Eroilor era sãrbãtoritã în fiecare an, atât pe teritoriul tãrii, cât si în strãinãtate de autoritãtile române, în mod demn, prin organizãri de Te-Deum-uri si serbãri cu un înalt caracter national si patriotic, la 40 de zile, cu prilejul Zilei Înãltãrii Domnului Isus Hristos. România a devenit cu acest prilej primul stat care i-a asimilat pe eroii strãini celor nationali si, pentru poporul român, aceasta datã a fost decretatã sãrbãtoare nationalã. Începând cu anul 1948, conjuncturile istorice au fãcut însã ca situatia sã se schimbe si, din ratiuni politice lesne de înteles, Ziua Eroilor a fost stabilitã pe data de 9 Mai abrogându-se astfel toate prevederile. Începând cu anul 1990, Ministerul Apãrãrii Nationale a declansat o amplã actiune reparatorie pentru reintroducerea valoroaselor traditii militare românesti, cerând revenirea, asa cum era si firesc, ca sãrbatorirea zilei eroilor sã se facã cu prilejul Zilei Înãltãrii Domnului Isus Hristos. Pentru toti eroii cãzuti pe câmpurile de luptã ale cãror nume nu se cunosc, în anul 1923, sub înaltul patronaj al reginei Maria, s-a inaugurat si Mormântul Ostasului Necunoscut. Prin ceea ce au fãcut, acesti eroi sunt pietre de temelie sub zidurile tãrii. Ei au dobândit, prin luptã, independenta, unitatea si integritatea României. În anii dintre cele douã rãzboaie mondiale, pentru cinstirea celor cãzuti în acest areal geografic si comemorarea glorioaselor acte de eroism national s-au construit monumente si plãci comemorative în aproape toate localitãtile si bisericile crestin ortodoxe, ei fiind trecuti ca la armatã, în ordinea descrescãtoare a gradelor militare. Ei au dobândit, prin luptã, independenta, unitatea si integritatea României. Fiecare general, ofiter, subofiter si soldat îsi are povestea lui, o poveste care se alãtura altor povesti, cu lupte pentru idealuri, ca militari de exceptie care au avut un final înfiorãtor si nedrept. Cel mai tragic este cã multi au cãzut pe câmpurile de luptã cu o zi sau douã, uneori cu o sãptãmânã înainte de încheierea rãzboaielor. Multi au fost luati prizionieri, ori aruncati în închisori sau trimisi pe santierele de exterminare de unde nu s-au mai întors.
Cultul Eroilor si-a dat mâna cu Biserica si Administratia localã pentru ridicarea monumentelor si întocmirea listelor cu fiii acestor pãmânturi, care si-au iubit tara si vetrele strãmosesti atât de mult încât n-au ezitat sã îndure si sã moarã pentru ea.
Biserica Crestin Ortodoxã a înteles cã peretii bisericilor sunt ziditi din sfintii care ne privesc din zugrãveli, povestindu-ne credinta pentru care au fost martirizati, dar pãmântul temelie pe care stã biserica însãsi este zidit cu oasele eroilor din hotarele satelor, ziditori de credintã, iubitori de tarã si de neam, ale cãror umbre colindã plaiurile fermecate ale tãrii, dincolo si de dincoace de Prut.
Cuvinte de laudã si pentru eroii vasluieni din Rãzboiul cel Mare, care au sângerat la Mãrãsti, Mãrãsesti si Oituz, în Rãzboiul de Independentã, ale cãror nume sunt reprezentative prin faptele lor de bravurã: caporalul Pãun Mocanu, care a cãzut eroic la Ciresoaia, apãrând cu trupul sãu defileul Oituzului, general Gheorghe Teleman, cuceritorul Smârdanului, legendarul erou plutonierul -major Penes Curcanul. Faptele eroice a celor cãzuti pe câmpurile de luptã este cartea istoricã a poprului ce impune respect pentru trecut si recunostintã din partea noastrã, a copiilor, nepotilor si strãnepotilor nostri. Cu demnitate si respect sã pãstrãm un moment de reculegere pentru toti eroii neamului românesc.
Consemneazã
Col. Constantin Cãtãlin Carabinã,
Presedintele Ligii Culturale a românilor de pretutindeni – Filiala Vaslui
Măi Timo, avem și noi, cititorii, o curiozitate: pensia domnului colonel Carabină, „avansat la apelul bocancilor” mai acoperă toate articolele astea comandate sau completezi și din indemnizația doamnei deputat Gherasim?
Că sincer, e greu să înțelegem cum poate fi ridicat în slăvi un personaj care, la vremea lui, abia știa unde e popota, darămite cum arată o tranșee. Frontul îl cunoștea probabil doar din filmele lui Sergiu Nicolaescu și parade.
Dar na… în România, legenda se scrie mai ușor din birou decât din tranșee.
CARAbina. …asta a fost furier in armata
Voi ăstia de la vremea noua ,prin personajul atipic din peisajul vasluian,numit Carabina Constantin ,nevinovat de altfel, aduceți o întinare Eroilor martiri , in loc de un pios omagiu!
Rețineți acest aspect,deoarece repetați la nesfîrșit această greșeala!
Individul pomenit nu are absolut nici o cădere ,nici o calitate morală, intelectuala,profesionala sau cum vreți să o luați de a se exprima pe asemenea teme!
Ați notat! Absolut nici o calitate!😱
Cei care au luptat pe front pentru tara sunt bărbați adevărați si femei demne cum a fost Ecaterina Teodoroiu, Dumnezeu să-i odihnească în pace.
Pe cand noi suntem o turma de bovine condusă de niște proști .
Nu înteleg de ce personajul din imagine este asimilat cu eroii, cu aceasta sarbatoare sacra. Sa fim seriosi domnilor si sa nu întinam aceasta sarbatoare.
Alt prost nu este .