PATRIOTISM “FEROCE” De Ziua Drapelului, la Bârlad, va avea loc doar o conferintã sustinutã în Sala de sedinte de prof. Oltea Rãscanu Gramaticu, pentru consilieri si … cine va dori sau este interesat. Ziua de 26 iunie a fost proclamatã Ziua Drapelului National prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.
Data de astãzi, când este sãrbãtorit Drapelul României, va fi marcatã în toate localitãtile din România. La Bârlad, la orele 11.00 va fi tinutã o conferintã istoricã în sala de sedinte a Primãriei, de cãtre prof. Oltea Rãscanu Gramaticu. La ea sunt invitati sã participe consilierii locali si alti doritori sã o asculte pe doamna profesoarã Oltea. Bârlãdenii îsi pot arbora steagul tãrii la balcoane, geamuri sau la porti.
Scurtã istorie a Zilei Drapelului National (Wikipedia)
În 1834, când Tãrile Române au început sã se dezvolte din punct de vedere economic, când constiinta nationalã cerea unitatea si libertatea tãrii, domnitorul tãrii Românesti, Alexandru D. Ghica Vodã, a obtinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corãbiilor negustoresti si ostirii”. Steagul destinat corãbiilor avea douã culori (galben si rosu), cel atribuit armatei era compus din trei (rosu, galben si albastru) si un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptãrii tricolorului pe pãmânt românesc. O informatie o descoperim printre mãrturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat si stabilit în Muntenia în 1830, profesor si director al „Colegiului Sf. Sava” din Bucuresti 1831-1834), potrivit cãruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima datã în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Plesuva (zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de cãtre Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentarã a acestui fapt. Tricolorul românesc era cunoscut încã din deceniul IV al secolului XIX drept simbol national cu cel putin un deceniu înainte de oficializarea sa. În timpul Revolutiei de la 1848, Tricolorul a fost adoptat ca simbol al natiunii în prima zi a victoriei revolutiei burghezo – democraticã (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a vut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucuresti si promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului national. Revolutionarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât si cei din Tara Româneascã, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscriptionat lozinca: „Frãtia”: „Dreptate – Frãtie” si dându-i denumire de „stindard al libertãtii”. O lunã mai târziu, „vãzând cã nu s-a înteles încã cum trebuiesc fãcute stindardele nationale”, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou cã “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis si rosu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical si vor fi aranjate în ordinea urmãtoare: „lângã lemn vine albastru, apoi galben si apoi rosu fâlfâind”. În Adunarea popularã desfãsuratã pe dealul Filaretului din Bucuresti, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revolutiei, “zi de mântuire pentru toatã România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantã Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înãltat „flamura cea mare tricolorã a natiunii române”, a întregii natiuni române. Potrivit unei alte ipoteze, tricolorul se impune ca drapel national în 1859, odatã cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însã pe orizontalã. Primul drapel din 1859, aflat în uz pânã în 1862, a avut fâsia albastrã plasatã sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâsia rosie sã fie dispusã pe partea superioarã. Dupã venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticalã, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene. Ziua Drapelului National a fost instituitã pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revolutionar a decretat ca Tricolorul – rosu, galben si albastru – sã reprezinte steagul national al tuturor românilor; cele trei culori împãrtite în mod egal reprezintã principiul egalitãtii, orientarea culorilor în sus semnificã verticalitatea, cifra trei este numãrul perfect, pe lângã tara noastrã mai existând alte trei tãri europene traditionale cu steagul tripartit în mod egal si vertical: Franta, Italia si Belgia.
