BANCILE CU INTELIGENTÃ SI ADMINISTRATIA FÃRÃ INTELIGENTÃ
„MESE” PENTRU BARBUT… În urmã cu cinci ani, una dintre cele mai aprinse dezbateri din Consiliul Local Vaslui nu avea legãturã nici cu infrastructura rutierã, nici cu dezvoltarea economicã a orasului si nici cu atragerea de investitii. Tema care a încins spiritele alesilor locali era cea privind achizitionarea unor asa-numite „bãnci inteligente”, mobilier urban care promitea sã transforme municipiul într-un oras modern, conectat la noile tehnologii si orientat cãtre nevoile generatiei tinere. Astãzi, la cinci ani de la acele dispute politice, bilantul este unul greu de contestat: bãncile cumpãrate cu foarte multi bani din bugetul local au ajuns într-o stare avansatã de degradare, unele fiind vandalizate, iar altele transformate în simple mese pentru jocurile de noroc ale tinerilor care îsi petrec serile prin diferite zone ale orasului. O achizitie anuntatã ca un simbol al modernizãrii a devenit, în realitate, un exemplu despre modul în care banii publici pot fi cheltuiti fãrã o analizã serioasã a utilitãtii investitiei. Iar aceste exemple sunt cu nemiluita la nivelul municipiului Vaslui.
Ideea aparitiei bãncilor inteligente în Vaslui a fost lansatã în urmã cu aproximativ cinci ani, în urma unor discutii purtate între reprezentanti ai tinerilor din municipiu si consilierii locali ai PSD. La acea vreme, proiectul pãrea unul atractiv. Orase importante din tarã începeau sã experimenteze astfel de solutii de mobilier urban, iar conceptul era prezentat drept o dovadã a adaptãrii administratiei locale la cerintele erei digitale. Într-o primã etapã, consilierii PSD au propus achizitionarea a patru astfel de bãnci. Costurile estimate pentru investitie se ridicau la aproximativ 50.000 de lei, sumã care a stârnit imediat controverse în cadrul legislativului local. Consilierii USR si PNL, care la acea vreme formau majoritatea, au fost sceptici, în primã fazã, cu privire la oportunitatea unei asemenea cheltuieli. Argumentul principal era unul simplu: în conditiile în care existau numeroase alte probleme ale orasului care necesitau finantare, alocarea unei sume atât de mari pentru câteva bãnci pãrea excesivã. Asa cum era firesc, dezbaterile au fost aprinse, proiectul devenind rapid un subiect politic. Sustinãtorii investitiei vorbeau despre modernizare si despre nevoia de a oferi facilitãti noi tinerilor, în timp ce opozantii invocau costurile ridicate si beneficiile discutabile.
De la opozitie la sustinere
La scurt timp dupã ce în spatiul public a fost lansatã ideea cã USR si PNL s-ar opune modernizãrii municipiului, cele douã formatiuni si-au schimbat radical pozitia. Pentru a evita eticheta de adversari ai progresului, reprezentantii lor au venit la rândul lor cu o initiativã privind achizitionarea altor sapte bãnci inteligente. Astfel, ceea ce pornise ca un proiect de patru bãnci s-a transformat într-un program mult mai amplu. În final, municipalitatea a decis cumpãrarea a 11 astfel de echipamente urbane, pentru care s-a alocat suma totalã de aproximativ 140.000 de lei. Practic, într-o perioadã relativ scurtã, lupta politicã a celor care îsi doreau modernizarea orasului a condus la aproape triplarea investitiei initiale, nota de platã semnificativã urmând a fi plãtitã de vasluianul de rând.
Pe hârtie, proiectul arãta spectaculos
La momentul respectiv, documentatia tehnicã era impresionantã. Bãncile urmau sã fie dotate cu facilitãti moderne, care sã le diferentieze clar de mobilierul urban clasic. Printre cerintele impuse se numãrau: dotarea cu ruter wireless capabil sã emitã semnal pe o razã de minimum 100 de metri; minimum trei prize USB de tip Fast Charge pentru încãrcarea telefoanelor mobile; sistem de iluminat LED Backlit; autonomie energeticã asiguratã prin panouri fotovoltaice; lungime minimã de 2.000 de milimetri. Astfel, vasluienii urmau sã beneficieze de acces gratuit la internet, sã îsi poatã încãrca dispozitivele mobile si sã se bucure de un mobilier urban adaptat standardelor moderne. Numai cã, la fel ca în multe alte situatii, diferenta dintre prezentãrile oficiale si realitatea din teren s-a dovedit a fi uriasã.
Realitatea de dupã cinci ani
La o simplã plimbare prin oras, se poate observa ce a rãmas din investitia care a generat atâtea dispute politice. Multe dintre bãncile inteligente nu mai au aproape nimic din aspectul modern pe care îl afisau în momentul instalãrii. La fiecare bancã, se pot observa elemente metalice afectate de ruginã, componente deteriorate si urme evidente de vandalizare. Una dintre cele mai cunoscute situatii este cea a bãncii amplasate în apropierea Teatrului de Varã. Aceasta a fost vandalizatã, iar aspectul sãu actual este departe de imaginea unei investitii de ultimã generatie. Nici banca amplasatã în zona cunoscutã de vasluieni drept „Secu” nu se aflã într-o situatie mai bunã. În loc sã fie folositã pentru încãrcarea telefoanelor mobile sau pentru accesarea retelei wireless, aceasta serveste adesea drept masã pentru partidele de barbut ale tinerilor care îsi petrec timpul în apropierea Inspectoratului de Politie Judetean Vaslui. Este probabil una dintre cele mai sugestive imagini ale modului în care un proiect prezentat drept simbol al viitorului a fost înghitit de realitãtile concrete ale orasului.
O investitie fãrã impact real
Dincolo de starea fizicã a mobilierului, întrebarea esentialã este dacã aceste bãnci si-au atins vreodatã scopul? În anul în care au fost cumpãrate, accesul la internet mobil era deja larg rãspândit. Majoritatea tinerilor dispuneau de abonamente cu trafic de date generos, iar nevoia conectãrii la o retea wireless publicã era mult mai redusã decât în urmã cu un deceniu. În plus, evolutia rapidã a tehnologiei a fãcut ca multe dintre functionalitãtile considerate inovatoare în urmã cu cinci ani sã devinã astãzi banale. Posibilitatea încãrcãrii telefonului printr-un port USB amplasat într-o bancã nu mai reprezintã de mult un argument suficient pentru justificarea unor cheltuieli atât de mari.
Vasluiul anilor cu bani multi
Pentru a întelege de ce un asemenea proiect a fost posibil, trebuie privit si contextul financiar al perioadei respective. În perioada 2021-2022, Vasluiul beneficia de venituri considerabile, bugetul municipiului fãcându-se raportat si la numãrul cetãtenilor moldoveni care îsi stabiliserã domiciliul aici, ceea ce pentru administratia publicã localã s-a tradus în bani foarte multi avuti la dispozitie. La acea vreme, Primãria Vaslui dispunea de resurse suficiente pentru proiecte care, în alte conditii, poate nu ar fi trecut atât de usor de votul consilierilor. A fost perioada în care ideea modernizãrii prin investitii spectaculoase cîstiga din ce în ce mai mult teren teren în majoritatea administratiilor locale din România, nu doar la Vaslui. Asa au apãrut, peste noapte,f ântâni muzicale, mobilier urban inteligent, sisteme decorative costisitoare, adicã instrumente extrem de costisitoare prin care autoritãtile încercau sã demonstreze cã orasele tin pasul cu vremurile. Numai cã realitatea din teren aratã cã modernizarea nu se mãsoarã întotdeauna în numãrul gadgeturilor instalate în spatiul public. Privite astãzi, bãncile inteligente din Vaslui reprezintã mai degrabã un studiu de caz despre modul în care entuziasmul politic poate învinge analiza pragmaticã. În loc sã existe o dezbatere serioasã despre necesitate, costuri si beneficii, discutia s-a transformat într-o competitie politicã privind cine sustine mai mult ideea de modernizare. La momentul respectiv, sustinãtorii proiectului vorbeau despre orasul viitorului. Astãzi, ceea ce se vede este un mobilier ruginit, afectat de trecerea timpului si de lipsa întretinerii. În cazul Vasluiului, oras cu o sumedenie de probleme, probabil cã singurul lucru cu adevãrat inteligent ar fi fost ca aceste bãnci „smart” sã nu fie cumpãrate deloc, iar banii sã fi fost directionati spre alte nevoi, mult mai stringente pentru populatia municipiului.
Nu e vorba de tineretul needucat. Adolescentii sunt un pic mai rebeli peste tot. Ideea era proasta ca mai toate ideile pe care le au comunistii careinca ne conduc. Ar trebui ca vasluienii sa -si dea seama ca totul e o bataie de joc si ca nu se face nimic pentru ei ci doar sa se ciordeasca bani. Dar le da inca un festival si se vor calma. Festivaluri pentru saraci.
Așa este. Din păcate rămânem cu banii cheltuiți pe ceva ce nu va fi folosit. Cu toate acestea, nimeni nu este tras la răspundere. Majoritatea cetățenilor sunt mulțumiți că avem un oraș „liniștit și curat”.
Ideea era buna, tara unde s-au amplasat nu este buna. Si poate nici timpul.
Poate ai vrut să scrii orașul nu țara, dar vorba ceea ce e de haram de haram se duce și știi la ce mă refer la golănia cu moldovenii de peste Prut care locuiau câte 10000 într-o garsonieră in Vaslui și pe care nu ia văzut nimeni
ideea era buna in general dar ce te faci cu tineretul needucat de acasa in primul rand asa zisii 7 ani de acasa.Nici daca era alocat un gardian local la fiecare banca verde nu cred ca rezistau mult.Cultura ioc minte putina.Spirit civic …era cretacica.Poate o camera video montata ,identificati huliganii si pedepsiti exemplar ar fi facut ca aceste banci sa reziste mai mult.