„Vinovatii fãrã vinã” de la Consiliul Judetean Vaslui: cine rãspunde dacã Drumul Strategic se împotmoleste din nou, iar judetul pierde peste 100 de milioane de lei?

COD ROSU DE RETURNARE DE BANI… Drumul Strategic Bârlad-Laza-Codãesti, proiectul care trebuia sã reprezinte una dintre cele mai importante investitii în infrastructura judetului Vaslui, a devenit simbolul unei administratii incapabile sã ofere, dupã ani de întârzieri si controverse, rãspunsuri clare despre responsabilitãti, termene si bani publici. Numit si Drumul Spãgii, dupã ce Dumitru Buzatu, fostul presedinte al CJ Vaslui, a umflat portbagajul de bani, acesta pare blestemat sã nu se mai termine. De curând, lucrãrile au fost reluate, constructorul a executat deja lucrãri de peste douã milioane de euro, însã investitia se confruntã cu alte blocaje administrative si dificultãti la decontare. În centrul atentiei se aflã functionarii care au avut atributii de conducere si coordonare în perioada fostului presedinte Dumitru Buzatu si asta pentru cã, în prezent, la Consiliul Judetean Vaslui, timpul pare sã curgã diferit fatã de restul judetului. Pentru cetãtenii care asteaptã drumuri modernizate, fiecare lunã de întârziere înseamnã disconfort, costuri suplimentare si oportunitãti pierdute. Pentru cei din administratie, întârzierile par sã nu aibã nicio consecintã, chiar dacã în joc este viitorul judetului Vaslui.

Proiectul Drumului Strategic Bârlad-Laza-Codãesti aratã cât de gravã poate deveni aceastã rupturã dintre interesul public si functionarea aparatului administrativ. Investitia, finantatã initial prin Programul Operational Regional 2014-2020, a avut o valoare de aproximativ 222 de milioane de lei si a vizat modernizarea drumurilor judetene DJ 245, DJ 245M, DJ 247 si DJ 246. Era un proiect menit sã conecteze mai bine comunitãtile vasluiene, sã stimuleze economia localã si sã reducã decalajele de infrastructurã. În schimb, proiectul a suferit întârzieri, a trecut prin mai multe dispute, si chiar s-a „bucurat” de interventia procurorilor anticoruptie, care l-au prins pe Dumitru Buzatu cu o spagã de 250.000 de euro în portbagaj.

O administratie schimbatã la vârf, dar cu aceiasi delãsãtori în birourile din esalonul secund

Ancheta DNA care l-a vizat pe fostul presedinte al Consiliului Judetean Vaslui, Dumitru Buzatu, a scos în evidentã relatiile dintre conducerea politicã a judetului, constructori si aparatul administrativ implicat în gestionarea investitiilor. Însã dincolo de ancheta penalã rãmâne problema functionãrii mecanismului administrativ. Cine a întocmit documentele? Cine a verificat situatiile de lucrãri? Cine a urmãrit respectarea contractelor? Cine a avizat plãtile? Cine a semnalat întârzierile si cine avea obligatia sã intervinã? În aparatul Consiliului Judetean Vaslui au avut atributii distincte, în legãturã cu gestionarea proiectului, persoane precum Cãtãlin Alexandru Toma, Emilian Agafitei, Valeriu Caragatã si Mircea Țutuianu. Fiecare a avut sarcini de serviciu, fiecare trebuia sã se asigure cã investitia decurge conform planului

Expertiza tehnicã întârziatã: cine a pierdut timpul?

Una dintre cele mai serioase probleme semnalate în legãturã cu Drumul Strategic este întârzierea expertizei tehnice necesare pentru reluarea lucrãrilor. Potrivit informatiilor prezentate de „Vremea Nouã”, aceastã procedurã ar fi fost întârziatã cu mai bine de un an. Asadar, nu discutãm despre un simplu incident birocratic, ci despre o problemã majorã de management al unei investitii finantate din bani europeni. Si asta pentru cã un an pierdut înseamnã contracte afectate, costuri suplimentare, termene imposibil de respectat si riscul compromiterii finantãrii. Consiliul Judetean Vaslui ar trebui sã prezinte public întregul traseu administrativ al expertizei, de la primele referate pânã la receptia documentatiei. Pânã la aceastã orã nu a fãcut-o si sansele sã o facã de acum înainte sunt foarte mici. Însã acelasi Consiliu Judetean Vaslui trebuie sã înteleagã cã nu este suficient sã ni se spunã cã procedurile sunt complicate. Tocmai pentru gestionarea acestor proceduri existã directori, sefi de servicii, specialisti si structuri de conducere plãtite destul de bine din bugetul public.

Douã milioane de euro în lucrãri si întrebãri despre decontare

Dupã o perioadã îndelungatã de stagnare, lucrãrile la Drumul Strategic au fost reluate de curând. Potrivit informatiilor pe care redactia de detine, constructorul ar fi executat lucrãri evaluate la peste douã milioane de euro. Numai cã acelasi constructor se confruntã acum cu obstacole administrative în procesul de verificare si platã a lucrãrilor. De aceea, întrebãm conducerea CJ Vaslui: sunt situatii de lucrãri depuse si neaprobate? Dacã da, de când? Au fost constatate neconformitãti tehnice? Constructorului i-au fost solicitate documente suplimentare? Existã refuzuri motivate în scris sau termene contractuale depãsite? Întrebãm toate aceste lucruri, pentru cã este o diferentã esentialã între un control legitim al cheltuirii banului public si o întârziere nejustificatã, cum se contureazã în cazul de fatã. Pentru toatã lumea e clar cã niciun constructor nu trebuie plãtit pentru lucrãri neexecutate sau neconforme. Dar, în egalã mãsurã, nicio institutie publicã nu ar trebui sã transforme procedurile de verificare într-un obstacol arbitrar pentru continuarea unui proiect. Dacã lucrãrile sunt conforme si documentele complete, întârzierea nejustificatã a plãtilor poate produce consecinte grave: lipsã de lichiditãti, încetinirea santierului, litigii si noi costuri suportate de judet.

Cine dã ordine si cine le executã?

În jurul proiectului Drumul Strategic Bârlad- Laza – Codãesti, circulã câteva suspiciuni extrem de grave: aceea cã anumite blocaje nu ar fi rezultatul unor simple disfunctionalitãti, ci al unor interventii deliberate. Se vorbeste inclusiv despre presupuse influente exercitate din afara circuitului administrativ, despre niste ordine venite dintr-o livadã a judetului Vaslui. Actuala conducere a Consiliului Judetean Vaslui trebuie sã înteleagã, mãcar în ceasul al doisprezecelea, cã o institutie care gestioneazã sute de milioane de lei nu poate functiona pe baza unor ordine transmise informal, a unor rivalitãti personale sau a unor interese care nu au legãturã cu executarea contractului. Drumul Strategic nu este proprietatea vreunui presedinte, director, functionar sau constructor. Este o investitie publicã destinatã locuitorilor judetului Vaslui.

Peste 100 de milioane de lei: riscul pe care nimeni nu are voie sã-l ignore

Situatia este cu atât mai gravã cu cât nefinalizarea investitiei în termenul prevãzut în contract, de 31 decembrie 2026, ar putea expune judetul unui risc financiar de peste 100 de milioane de lei, în legãturã cu finantarea europeanã. Vorbim despre resurse care ar putea afecta capacitatea judetului de a finanta alte investitii, de a întretine infrastructura sau de a sustine servicii publice esentiale. Tocmai de aceea, administratia judeteanã are obligatia sã spunã public ce sumã este efectiv expusã, în ce conditii ar putea fi pierdutã si ce mãsuri concrete au fost adoptate pentru evitarea acestui scenariu.

„Vinovatii fãrã vinã” si mecanismul responsabilitãtii care se evaporã

LIPSÃ DE TRANSPARENTÃ… Din pãcate, suntem obisnuiti ca atunci când un proiect esueazã, institutia care s-a ocupat de implementarea lui sã vorbeascã despre circumstante, proceduri si dificultãti, în timp ce identificarea responsabilitãtilor individuale rãmâne neclarã. Cãtãlin Alexandru Toma, Emilian Agafitei, Valeriu Caragatã si Mircea Tutuianu, în mãsura atributiilor exercitate, trebuie sã poatã explica public ce decizii au luat si cum au contribuit la gestionarea proiectului Drumul Strategic Bârlad- Laza – Codãesti. În cazul acestui proiect nu se mai poate invoca responsabilitatea colectivã doar pentru a evita clarificarea responsabilitãtilor individuale. Vasluienii au dreptul la rãspunsuri, nu la încã un santier abandonat. În aceste zile, Consiliul Judetean Vaslui ar trebui sã publice, fãrã întârziere, stadiul fizic si financiar al investitiei, situatiile de lucrãri depuse, plãtile efectuate, eventualele sume contestate, calendarul de executie si riscurile contractuale. De asemenea, ar trebui explicat cine rãspunde pentru întârzierile expertizei tehnice si dacã au existat verificãri interne privind gestionarea proiectului. Într-un final, dacã judetul va suporta pierderi financiare din cauza unor decizii sau inactiuni administrative, cei care au avut competenta sã previnã aceste consecinte vor trebui sã explice ce au fãcut, ce nu au fãcut si de ce. Pentru cã nota de platã a unei investitii de sute de milioane de lei nu trebuie sã rãmânã doar problema exclusivã a contribuabilului de rând. Dacã vom ajunge în situatia sã returnãm banii, si cei din conducerea judetului ar trebuie sã plãteascã, cel putin cu functia!