VIDEO | Sat în comuna Dragomirești fără apă. Animalele însetate merg în fiecare zi 5 km până la o cișmea

Poveste tristã într-un colt de rai din comuna Dragomiresti. Satul Popesti, o asezare rãzeseascã, ascunsã între dealuri se încãpãtâneazã sã reziste în epoca modernã a capitalismului sãlbatic de dupã Revolutie. Aflatã la un deal distantã de drumul judetean ce leagã Bârladul de Bacãu, satul Popesti numãrã peste 100 de case. Nici bogatã, dar nici sãracã, comunitatea de aici îsi duce traiul din agriculturã si cresterea animalelor. Câtiva tineri curajosi încã se încãpãtâneazã sã nu plece în strãinãtate, fiind convinsi cã vor reusi. Dar iatã cã vremea capricioasã i-a dat peste cap. Satul a rãmas fãrã apã în fântâni, chiar dacã pe alocuri, sunt smârcuri si dealurile au luat-o la vale, semn cã pânza freaticã se mutã, de colo, colo, dar se ascunde de mesterii care fac fântâni. Nu vorbim cã nu au apã la robinet, fiindcã satul nu are nici canalizare si nici apã curentã. Vorbim de fântânile din curti si de cãminul de apã pe care Primãria l-a fãcut pentru ei, lãngã cimitirul din sat care au secat. Gospodarii nu mai au de unde sã dea apã la animale si nici nu au apã pentru treburile gospodãresti. Merg 5-6 kilometri cu cãrutele si aduc apã cu butoaiele. Primarul din comunã a fãcut tot ce a putut, însã acum cã a secat si putul fãcut lângã cimitir se vede învins. „Ne trebuie o sursã serioasã de apã. Din acest motiv l-am chemat pe domnul prefect la Popesti, sã vadã cu ochii dumnealui cã nu e de glumã”, a spus primarul Dãnut Iacob.Convoiul de masini cu oficialitãti, dar si cu consilierii comunei din Dragomiresti a pornit spre satul din Popesti, rãmas fãrã apã pentru animale si gospodãrii din cauza secetei prelungite si a verii de cinci luni care s-a instalat peste România. La cooperativa din sat asteptau cuminti 30 de oameni. Se dãduse sfoarã-n sat cã vine prefectul sã vadã cu poate rezolva problema apei. În sat coloana de masini a ajuns pe un drum asfaltat, iar primarul ne-a explicat cã asfaltul l-a turnat din banii de la inundatii. Drumul greu cu pante abrupte te face sã te întrebi cum poate fi practicabil iarna si cât costã Primãria sã-l facã utilizabil, în caz de ninsori. Primarul Iacob explicã cã acest drum este vital si cã nu conteazã ce eforturi face pentru a-l tine deschis iarna. „Acest drum nu deserveste doar Popestiul, ci si încã trei sate. Aici este capãtul lumii. Si fãrã acest drum eram în iad. Stiti cã mai avem si familii fãrã curent electric. Sãracii si-au pus panouri fotovoltaice, dar vã dati seama cã nu fac fatã. Sperãm sã le tragem luminã, când o sã avem niste bani disponibili. Dar e dificil cã aceste case sunt si în extravilan. Asa le-a dat fostul primar, în bãtaie de joc, locurile de casã”.

Prefectul face constatare la fata locului

Am ajuns la mijlocul unui deal, chiar lângã cimitir. Primarul Iacob ne prezintã inovatia sa, câteva tuburi mari, puse la 6 metri adâncime, un sant fãcut cu excavatorul si putinã apã cât se strânsese de câteva ore. „O perioadã ne-am descurcat cum am putut. Am pus tuburile acestea si apa pentru animale s-a strâns. Oamenii au fost multumiti o vreme, dar seceta nu ne-a iertat si acum a secat si acesta. Domnule prefect, fac apel la Guvern si vã rog sã primiti memoriul meu, fiindcã acest sat de 100 de familii nu are apã pentru gospodãrie si animale”, a spus Dãnut Iacob. Prefectul s-a interesat dacã s-a fãcut vreun studiu geo sau dacã se poate fora un put de mare adâncime. Primarul i-a explicat cã cel mai bine ar fi sã se facã în ses un put de mare capacitate si apa sã fie adusã prin pompare în sat, unde sã se monteze niste cismele stradale. În locul unde acum este fãcutã aceastã investitie, e foarte greu sã se gãseascã apa la o distantã rezonabilã. Dupã vizita de lucru la putul secat, prefectul, primarul si consilierii au mers în sat, la discutii cu sãtenii. Pe drum prefectul a cãutat solutii pentru un proiect prin PNRR sau prin AFIR, fiindcã e stiut cã investitiile din fondul de rezervã al premierului sunt oprite de noua ordonantã. A fãcut primele diligente, urmând sã afle dacã mai este vreun rest de bani pe la vreo axã de investitii în acest an.

Poiana lui Iocan din satul Popesti

Oamenii i-au ascultat discursul prefectului care le-a explicat cã va cãuta solutii pentru rezolvarea situatiei. Primarul Iacob, le-a fãcut un scurt rezumat al vizitei din teren oamenilor si le-a explicat cã si politic face tot ce trebuie numai sã fie apã la Popesti. Sãtenii l-au ascultat atent pe prefect, numai cã la un moment dat si-au pierdut rãbdarea: „Domnule prefect, a fost si Buzatu pe aici. Ne-a promis marea cu sarea si acum cã e la puscãrie nici nu mai avem cui sã-i cerem cont. Si înaintea lui au mai trecut pe aici tot felul de politicieni, doar cu promisiuni. Suntem anul 2023 si nu avem apã. suntem 100 de familii de oameni si mergem cu cãrutele ca la seceta de dupã rãzboi dupã apã. Iatã cã suntem în octombrie si tot nu a plouat. Suntem la capãtul puterilor”, a spus un sãtean care nu a fost impresionat de functia celui care a venit sã inventarieze situatia.

De la apã, la casã fãrã curent

RUGÃMINTE… Nea Vasile nu pãrea afectat cã nu are apã. Îsi plângea nora si fiul sãu, doi tineri curajosi care s-au încãpãtânat sã rãmânã în sat si care si acum fac temele împreunã cu copiii la lumânare. „Domnule prefect, apa, ca apa, dar sunt trei case într-un cãtun la noi care nu au luminã. Le-a dat acum câtiva ani fostul primar loc de casã si i-a lãsat asa. Am fost peste tot, la Prefecturã, la Parlament, la E-on, dar nimic. Eu nu am de unde sã le dau 300 de milioane pentru retea. Cã le-as da. Dar nu am. Nu vrem murã în gurã, cã punem si noi bani, dar 300 de milioane nu avem. Tot ce am avut, am cheltuit pe panouri solare, sã aibã si ei curent mãcar pentru un televizor”, a spus bãtrânul. Între timp a ajuns si nora, cu un copil în brate si unul mai mãrisor, care se tinea de fusta ei. „Domnule prefect, vã rog pâna la Dumnezeu. Faceti ceva si pentru noi cã suntem amãrâti”, a spus femeia. Prefectul Daniel Onofrei a luat contactele femeii si a invitat-o la Prefecturã pentru a studia problema, fiindcã dupã spusele primarului situatia este delicatã rãu. Mai întâi trebuie adus terenul unde este acel cãtun în intravilan si de acolo îi trebuie schimbatã destinatia. Acum figureazã ca imas comunal. Si apoi primãria sã facã un proiect pentru extinderea retelei electrice.