Un proiect controversat al actualei conduceri a Ministerului de Finante riscã sã transforme munca angajatilor de la Fisc într-o comedie neagrã. Este vorba de proiectul „Legii denuntãtorului”, un sistem prin care persoanele care vor transmite Fiscului informatii privind fapte de evaziune ale unor persoane sau companii vor primi stimulente fiscale sau facilitãti. „La noi, la Finante, se vor face cozi si nici nu vom reusi sã facem fatã, cu sigurantã, la câte denunturi vor veni. Nu stiu cum vom face fatã.”, se plâng finantistii din Vaslui, „decimati” de schimbãrile de personal din ultimii ani. Cert este cã, dacã proiectul va intra în vigoare, orice vasluian care are o informatie legatã de o posibilã evaziune fiscalã va putea sã se adreseze DGFP cu o plângere legatã de vecinul sau firma despre care are informatii, urmând sã fie recompensat pentru asta.
Într-un sat de la granita Vasluiului cu judetul Neamt, un sat uitat de lume, localnicii sustin cã patronul nu pune preturi la produse, încaseazã bani fãrã bonuri fiscale, iar marfa o aduce la negru din Neamt. S-au fãcut plângeri la Garda Financiarã, însã acolo nu sunt destui oameni care sã facã o verificare, astfel cã localnicii se întreabã: „Pe noi cine ne ascultã?”. Apare la orizont si o posibilã rezolvare a acestei situatii. Conducerea MFP a anuntat cã românii care vor transmite Fiscului informatii privind fapte de evaziune ale unor persoane sau companii ar putea primi stimulente fiscale sau facilitãti, asa cum se întâmplã si în alte state. Oficialii spun cã în Suedia populatia este stimulatã fiscal sã dea informatii despre averea vecinilor, a cunostintelor sau operatiunile unor companii. În alte tãri, denuntarea vecinilor sau a altor persoane este o practicã curentã, chiar dacã nu este oficializatã, iar în România, unde bârfa este ridicatã la rang de lege, se va ajunge la o nebunie generalã. „Sunt suficiente informatii anonime care vin si la Garda Financiarã si la noi (ANAF – n.r.), care spun despre vecinul, despre cel de peste stradã, în general din mediul rural, unde ati vãzut cã apar fel de fel de vile frumoase, iar în dreapta si-n stânga cãsute cu stuf, la mijloc o vilã mare. Sunt fel de fel de situatii (…) În principiu, orice sesizare trebuie controlatã dacã are un anumit grad de adevãr în ea. Noi nu avem oameni suficienti sã controlãm ceea ce este vizibil din ceea ce considerãm noi cã este evaziune.”, spun oficialii ANAF. Fiscul va trimite inspectorii acolo unde existã riscuri de pierdere majorã. „Nu vom trimite oameni unde-i cheltuialã de deplasare a doi inspectori cu salariu maxim si douã sãptãmâni sã stea acolo si sã aducã doi lei înapoi.”, explicã oficialii de la Fisc. Apare si o problemã. Recompensarea „denuntãtorului” ar duce la cozi pentru sesizãri si încasarea stimulentelor, la toate ghiseele DGFP Vaslui, iar personalul Fiscului nu poate acoperi nici controlul faptelor vizibile de evaziune. „Închipuiti-vã cã vom ajunge la asa ceva! Vor fi cozi la ghisee pentru reclamatii si cozi pentru recompensãri. Ne blocãm de tot.”, spun salariati ai DGFP Vaslui. În Suedia, de exemplu, oamenii primesc la postã scrisori în care sunt informati cã au plãtit un impozit X, dar li se transmite si dacã unii dintre vecini au declarat valori de impozitare mult mai mici. Fiscul se bazeazã pe faptul cã oamenii stiu cel mai bine situatia vecinilor si pentru cei care transmit informatii corecte despre acestia se aplicã scutiri sau li se dã o recompensã si mai plãtesc doar diferenta.
