Vasluiul, în cãdere liberã la investitii strãine si pe ultimul loc în România. Capitalul strãin s-a prãbusit cu aproape 84% în cinci ani, în timp ce tara si-a dublat stocul investitiilor

RAPORT BNR…În timp ce România a ajuns la un stoc al investitiilor strãine directe de peste 134 de miliarde de euro, mai mult decât dublu fatã de nivelul de acum un deceniu, Vasluiul a ajuns pe ultimul loc în clasamentul national întocmit de Banca Nationalã a României. Ultima pozitie în clasamentul national este însotitã de o evolutie statisticã severã. În numai cinci ani, între 2018 si 2023, stocul investitiilor strãine directe înregistrat în judet s-a prãbusit de la 92 la doar 15 milioane de euro, o scãdere de aproape 84%. Cu alte cuvinte, din fiecare 100 de euro existenti în stocul investitional al judetului în 2018, mai rãmâneau aproximativ 16 euro la sfârsitul anului 2023. Iar contrastul cu restul tãrii este izbitor. Bucurestiul a ajuns sã concentreze aproape 80 de miliarde de euro, Ilfovul a depãsit pragul de 10 miliarde, în timp ce întreaga regiune de Nord-Est reprezenta doar 1,9% din stocul national. Raportul BNR pentru 2025 plaseazã Vasluiul pe pozitia 42 din 42, dupã ce în 2015 judetul ocupa deja un modest loc 40. Pentru 2024 si 2025, valorile exacte ale investitiilor din Vaslui nu mai sunt publicate, fiind protejate de confidentialitatea statisticã, dar ultimul loc rãmâne consemnat în clasamentul oficial. Cifrele descriu astfel douã Românii economice: una în care capitalul strãin se acumuleazã în miliarde si alta în care judete precum Vasluiul rãmân la marginea marilor concentrãri investitionale. Într-un deceniu în care România si-a dublat stocul investitiilor strãine, Vasluiul a coborât de pe locul 40 pe ultimul loc al clasamentului.

România a încheiat anul 2025 cu un stoc al investitiilor strãine directe de 134,823 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din intervalul 2015-2025 analizat de Banca Nationalã a României. Fatã de cele 64,663 miliarde de euro înregistrate la sfârsitul anului 2015, cresterea este de peste 70 de miliarde de euro. În zece ani, valoarea capitalului strãin acumulat în economia nationalã a crescut cu aproximativ 108,5%. Aceastã evolutie nu s-a distribuit însã uniform între judete. În timp ce Bucurestiul si câteva centre economice importante au concentrat cea mai mare parte a investitiilor, alte zone au rãmas la periferia clasamentului. Vasluiul se aflã la capãtul acestei ierarhii. În raportul „Investitiile strãine directe în România în anul 2025″, BNR prezintã evolutia pozitiei fiecãrui judet în perioada 2015-2025. În graficul dedicat clasamentului teritorial, Vasluiul apare pe locul 42 în anul 2025, ultimul dintre cele 41 de judete si municipiul Bucuresti. În 2015 ocupa locul 40. Nu este vorba despre un clasament al investitiilor noi realizate exclusiv în anul 2025, ci despre stocul investitiilor strãine directe: valoarea pozitiei investitionale existente la sfârsitul anului, calculatã potrivit metodologiei BNR. Distinctia este importantã, pentru cã un stoc redus sau în scãdere nu aratã, singur, câte proiecte noi au fost realizate, câte firme au plecat sau câte locuri de muncã au fost create ori pierdute.

Vasluiul, de la 92 la doar 15 milioane de euro. Cinci ani în care capitalul strãin s-a prãbusit

Seria statisticã publicatã de Banca Centralã aratã cã, în 2015, stocul investitiilor strãine directe din Vaslui era de 45 de milioane de euro. Un an mai târziu, valoarea cobora la 34 de milioane, pentru ca în 2017 sã urce la 43 de milioane de euro. Anul 2018 a adus cel mai ridicat nivel din intervalul pentru care raportul publicã valori judetene: 92 de milioane de euro. Comparativ cu 2017, stocul s-a majorat cu 49 de milioane de euro, mai mult decât dublu. Cresterea nu s-a mentinut însã în anii urmãtori. Astfel, în 2019, valoarea a coborât la 66 de milioane de euro, iar în 2020 a ajuns la 58 de milioane. A urmat o nouã reducere, pânã la 36 de milioane de euro în 2021 si 31 de milioane în 2022. În 2023, ultima valoare exactã disponibilã în tabelul BNR pentru Vaslui este de numai 15 milioane de euro. Fatã de maximul de 92 de milioane de euro înregistrat în 2018, reducerea este de 77 de milioane de euro, echivalentul unei scãderi de aproximativ 83,7%. Comparativ cu 2015, stocul din 2023 este cu 30 de milioane de euro mai mic, respectiv cu douã treimi. Aceste variatii descriu evolutia valorii stocului de investitii, nu fluxurile anuale de capital. Raportul nu permite atribuirea reducerii din Vaslui unei anumite companii, unei retrageri concrete sau unei cauze economice precise. Modificãrile unui stoc investitional pot reflecta mai multe operatiuni si componente, iar identificarea lor la nivel local ar necesita informatii suplimentare.

Cât de jos a ajuns Vasluiul? Cifrele sunt confidentiale, ultimul loc nu

Pentru 2024 si 2025, în dreptul judetului Vaslui nu mai apar sume. În locul acestora, BNR foloseste litera „c”, explicatã în document ca marcaj pentru valorile confidentiale, potrivit art. 36 din Legea nr. 226/2009 privind organizarea si functionarea statisticii oficiale în România. Confidentialitatea nu înseamnã cã investitiile au ajuns la zero. Nu înseamnã nici cã stocul a continuat obligatoriu sã scadã dupã 2023. Pur si simplu, raportul nu pune la dispozitia publicului valoarea exactã pentru acesti doi ani. În schimb, graficul BNR privind evolutia clasamentului judetelor plaseazã Vasluiul pe ultima pozitie în 2025. Avem, asadar, o informatie publicã despre pozitia relativã a judetului, fãrã a avea si valoarea numericã din spatele acesteia. Aceastã diferentã trebuie pãstratã în interpretarea statisticilor. Putem spune cã Vasluiul ocupã ultimul loc în clasamentul publicat de BNR pentru anul 2025. Nu putem spune însã, pe baza raportului, care este valoarea exactã a stocului judetean la 31 decembrie 2025 sau cu cât s-a modificat fatã de 2024. Mai existã o delimitare metodologicã importantã. Clasamentul judetean este construit pe baza investitiilor strãine directe în întreprinderile cu cel putin 20 de salariati si în anumite întreprinderi mai mici, considerate atipice prin dimensiunea capitalului, a cifrei de afaceri, a finantãrilor intragrup sau prin importanta pozitiei investitionale. La nivel national, aceste categorii concentrau 98,2% din stocul total al investitiilor strãine directe la sfârsitul anului 2025. Restul întreprinderilor au fost cercetate prin esantionare, iar BNR precizeazã cã rezultatele acestora sunt reprezentative numai la nivel national si regional, nu pentru fiecare judet. În valoare absolutã, întreprinderile incluse în repartizarea judeteanã cumulau un stoc de 132,330 miliarde de euro la sfârsitul anului 2025, din totalul national de 134,823 miliarde de euro. Prin urmare, valorile judetene si ponderile calculate pe baza lor se raporteazã la aceastã categorie statisticã, nu la întregul stoc national. Ultimul loc al Vasluiului este valabil pentru universul statistic judetean definit în raport, nu pentru o inventariere individualã si exhaustivã a tuturor investitiilor strãine existente în fiecare localitate. Mai trebuie fãcutã o precizare. BNR repartizeazã teritorial investitiile strãine directe dupã sediul social al întreprinderilor, care nu coincide întotdeauna cu locul în care acestea îsi desfãsoarã efectiv activitatea economicã. Astfel, o investitie realizatã într-un judet poate apãrea statistic în altul, dacã acolo se aflã sediul social al companiei. Clasamentul reflectã aceastã metodologie de localizare si nu trebuie confundat cu o hartã exhaustivã a investitiilor realizate fizic în fiecare judet.

România, ruptã în douã de miliardele strãine. Bucurestiul ia aproape 60%, Vasluiul închide clasamentul

PE ULTIMUL LOC…Diferentele dintre judete sunt considerabile. La sfârsitul anului 2025, municipiul Bucuresti concentra un stoc de 79,132 miliarde de euro în categoria întreprinderilor analizate teritorial, echivalentul a 59,8% din totalul aferent acesteia. Pe locul urmãtor se afla Ilfov, cu 10,024 miliarde de euro. Timis avea 5,952 miliarde, Cluj 3,557 miliarde, Brasov 3,025 miliarde, iar Prahova 2,934 miliarde de euro. Primele sase pozitii au rãmas neschimbate fatã de anul precedent. Capitala si judetele aflate în fruntea ierarhiei continuã astfel sã reprezinte principalele centre de concentrare a investitiilor strãine. Dimensiunea diferentelor este evidentã chiar si fãrã a cunoaste valoarea exactã a Vasluiului din 2025. În timp ce Bucurestiul însumeazã aproape 80 de miliarde de euro, iar mai multe judete depãsesc pragul de un miliard, Vasluiul încheie clasamentul national. Potrivit BNR, la sfârsitul anului 2025 existau 15 judete cu un stoc al investitiilor strãine directe mai mare de un miliard de euro, acelasi numãr ca în anul precedent. Pe termen lung, concentrarea a devenit si mai pronuntatã. În perioada 2015-2025, Bucurestiul a înregistrat o crestere a stocului de 46,109 miliarde de euro, iar Ilfovul de 6,692 miliarde. Împreunã, Bucurestiul si Ilfovul au concentrat aproximativ 73,6% din cresterea stocului investitiilor strãine directe repartizat judetean în perioada 2015-2025. Raportul mai aratã cã dezvoltarea capitalului strãin nu a urmat acelasi ritm în toate teritoriile. Unele judete au recuperat teren, altele si-au consolidat avantajele, iar câteva au rãmas în partea inferioarã a ierarhiei. Pentru Vaslui, comparatia este cu atât mai severã cu cât judetul nu porneste de la un nivel ridicat pe care ulterior sã îl piardã, ci figureazã în partea de jos a clasamentului încã de la începutul intervalului analizat.

Unde se duc investitiile strãine si cât din profit rãmâne în România

ANALIZA CAPITALULUI STRÃIN...Dincolo de distributia geograficã, raportul Bãncii Nationale aratã si ce activitãti economice concentreazã capitalul strãin, dar si cât din profitul obtinut de investitori este folosit pentru dezvoltarea afacerilor din România. Sunt douã aspecte importante pentru întelegerea modului în care investitiile strãine contribuie la economie, dincolo de valoarea lor înregistratã în statistici. Industria rãmâne principalul beneficiar al capitalului strãin acumulat în România. La sfârsitul anului 2025, aceasta concentra 37,8% din stocul national al investitiilor strãine directe, industria prelucrãtoare reprezentând singurã 26,3%. Urmau constructiile si tranzactiile imobiliare, cu 17,7%, comertul, cu 15,8%, si intermedierile financiare si asigurãrile, cu 14,8%. Împreunã, cele patru sectoare reunesc 86,1% din stocul investitiilor strãine directe înregistrat în economia româneascã. Distributia aratã cã interesul investitorilor nu se limiteazã la construirea unor fabrici sau deschiderea unor unitãti de productie. Capitalul strãin este prezent într-o proportie importantã si în activitãti comerciale, financiare sau imobiliare, fiecare cu propriile mecanisme economice si efecte asupra ocupãrii fortei de muncã. În 2025, fluxul net al investitiilor strãine directe intrate în România a fost de 7,907 miliarde de euro, cu 41,1% peste nivelul anului precedent. Din aceastã sumã, 3,247 miliarde de euro au reprezentat aporturi la capitalurile proprii ale companiilor, 3,009 miliarde au provenit din profituri reinvestite, iar 1,651 miliarde din instrumente de natura datoriei, inclusiv finantãri în relatia cu investitorii strãini si companiile din grupurile acestora. Aporturile la capital au depãsit de douã ori nivelul din 2024 si au atins cea mai ridicatã valoare din ultimii zece ani. Evolutia este relevantã deoarece aratã cã fluxul investitional nu a fost alimentat exclusiv de profiturile pãstrate în companiile deja existente. Totusi, datele agregate nu aratã câte proiecte noi au fost realizate si nici în ce judete au ajuns aceste finantãri.

7,3 miliarde de euro au zburat peste hotare sub formã de dividente

NICI O TREIME DIN PROFIT NU S-A REINVESTIT…O altã perspectivã este oferitã de modul în care investitorii strãini utilizeazã profiturile obtinute în România. Potrivit BNR, din profiturile care le-au revenit în 2025, 29,2% au fost reinvestite, în timp ce 7,308 miliarde de euro au fost distribuite sub formã de dividende. Raportul Bãncii Centrale consemneazã si o evolutie care meritã urmãritã pe piata muncii. În 2025, cifra de afaceri a întreprinderilor cu investitie strãinã directã a crescut cu 5,3%, în timp ce numãrul mediu de salariati s-a redus cu 1,4%. În aceste conditii, productivitatea fortei de muncã, mãsuratã de BNR prin cifra de afaceri raportatã la numãrul mediu de salariati, a crescut cu 6,8%, ajungând la 225.200 de euro pe salariat.