Vânătorii din Vaslui s-au întrecut în gătitul tocănițelor și învârtitul rotisoarelor și preferă să-și dea stele Michelin, decât trofee pentru cei mai dibaci mânuitori ai puștii

PETRECERE…În Poiana de la Paiu a fost distracție mare sâmbătă, când vânătorii și-au adus familiile pentru a le demonstra cât de iscusiți sunt la gătit. Chiar dacă weekend-urile nu sunt acasă, la bucătărie, în bătaia vântului, pe dealuri, la vânătoare, înveți de nevoie să gătești tocăniță din vânat sau porc mistreț la proțap. De regulă, cel mai prost vânător devine în grupa sa cel mai bun bucătar. În logica aceasta, Festivalul vânătorilor este despre cei mai iscusiți bucătari. Anul acesta a fost o premieră, fiindcă vânătorii convinși că tocănițele și rotisoarele lor au valoare de a fi premiate cu stele Michelin, au ținut să le “stropească” cu cele mai bune băuturi din România: vin de la Domeniile Averești și bere artizanală de Vaslui, Urban Hops, de albinuțele de aur ale județului. Nu comentăm premiile care s-au dat, fiindcă trofeele nefiind date de un juriu specializat, în urma unor analize profunde în materie de bucătărie, putem comenta doar atmosfera și interesul publicului pentru astfel de evenimente. Și aici putem spune că ediția de anul acesta a fost de top. Poiana a fost plină ochi, ceaunele au clocotit, grătarele au sfârâit, iar pe la 18.00 încă mai era “marfă” pe mese pentru oaspeți, semn că ospățul vânătorilor a fost unul de pomină și bogat în bucate. Dacă măsurăm coada mașinilor parcate pe fosta variantă a orașului, putem spune că publicul a fost numeros. S-a parcat până în fața fostului CET, iar înspre Rediu, până la intersecția cu Drumul Național.

Ediția a IX-a a Festivalului Vânătorilor de la Vaslui a fost încă un prilej pentru a arăta cât de iscusiți au fost vânătorii în acest sezon de vânătoare. Iscusiți la gătit, fiindcă despre trofeele lor s-a vorbit mai puțin. Doar cele două panouri uriași în care erau expuse colți de mistreți și coarne de capră sunt mărturie a măiestriei lor la mânuit arma, însă nu știm dacă anul acesta pe panopliile respective au fost adăugate trofee. Neajunsul acestui festival vine de la faptul că nu există un juriu specializat pentru a juriza tocănițele de vânat pe care fiecare Asociație de vânătoare le gătește pentru acest festival. Ar fi interesant de văzut care este cel mai iscusit bucătar vânător și dacă acesta mai este deținătorul și vreunui trofeu de vănătoare, atunci am putea clar desemna Vânătorul Anului. Deasemenea, dacă s-ar pune accent și pe o competiție specifică vânătorilor, cum ar fi concursul de tras la talere sau măcar o întrecere de pus lațul în pădure, atunci acest festival ar fi complet. Însă, suntem prea afoni în materie de vânătoare să ne permitem să dăm sfaturi.

Vânătorii preferă berea artizanală de la Urban Hops și Zghihara sau Busuioaca de la Averești

Anul acesta vânătorii au avut doi pateneri de nădejde: Domeniile Averești și berarii de la Urban Hops, berea artizanală făcută din apă pură, malț și miere de albine. Grătarele, tocănițele, cârnăciorii sau peștele nu merg fără bere, vin și … muzică. Și iată că în Poiana de la Paiu a fost muzică pe alese. Anul acesta a impresionat fanfara de la Școala Gimnazială (nr.9) “Vasile Alecsandri” din Vaslui. Fanfara lor parcă a lăsat o impresie mai bună decât Rotaria, în vremurile lor de început. Și publicul a fost numeros, parcă mai mulți ca niciodată, semn că familiile vânătorilor au prosperat. Spunem aceast lucru, fiindcă la acest festival, vânătorii și-au invitat familiile, în semn de respect că nu stau weekend-urile acasă și preferă să meargă la vânătoare.