– Jocul Ursului de pe Valea Trotusului, din Bacau, este pe cale de a fi inclus in patrimoniul cultural mondial si de a deveni un bun al umanitatii – Propunerea a venit din partea autoritatilor locale din Darmanesti
Jocul Ursului, obicei traditional de iarna, practicat in mai multe localitati bacauane de pe Valea Trotusului, ar putea fi inclus in viitorul apropiat in patrimoniul cultural imaterial UNESCO, alaturi de marci identitare ale culturii române, precum Doina sau dansul Calusului.
O echipa de specialisti in etnografie si folclor de la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” din Bucuresti a realizat, in perioada 27 decembrie 2011 – 2 ianuarie 2012, o vizita de cercetare a formelor actuale de practicare a obiceiului traditional Jocul Ursului, in localitatile Darmanesti, Comanesti, Moinesti si o serie de sondaje in Asau si Dofteana.
Au vorbit cu cetele de Ursi, cu batrinii satelor si au filmat intregul ritual al jocului, din momentul in care pielea de urs a fost scoasa de la pastrare si pregatita pentru joc, la imbracarea actantilor, pina la intoarcerea cetelor acasa. Au urmarit de asemenea interactiunea obiceiului cu membrii comunitatilor, la Festivalul datinilor si colindelor “Anii vechi si anii noi”, organizat de Primaria Moinesti, in cadrul Proiectului de promovare a potentialului turistic al municipiului, finantat prin Programul Operational regional (POR) 2007 – 2013.
Din echipa de cercetare au facut parte dr. Doina Isfanoni, membru al Comisiei nationale pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial UNESCO, si muzeografii Vasile Tataru si Cristi Veres. Informatiile oferite de specialisti dupa aceasta vizita de lucru arata ca Jocul Ursului de pe Valea Trotusului se afla pe drumul cel bun al includerii sale in patrimoniul mondial UNESCO.
“Acest obicei, avind in vedere viabilitatea practicarii sale in areale atestate documentar in secolul al XIX-lea, dar cu radacini mult mai vechi, ne-a determinat sa dam curs solicitarii autoritatilor locale din Darmanesti pentru a-l include pe lista reprezentativa a patrimoniului cultural mondial, facind din el un bun al umanitatii.
Ca specialisti am constatat amploarea sa in fiecare localitate de pe Valea Trotusului, de la Dofteana, la Asau, precum si sprijinul pe care autoritatile locale il dau pentru salvarea lui. Practic, datorita formelor specifice de manifestare – cetele sint foarte mari, la fel si cheltuielile cu obtinerea blanurilor de ursi, precum si lipsa tineretului din comunitate – obiceiul este incurajat si stimulat prin forme de promovare de tip festival desfasurate in fiecare localitate.
Pentru a fi introdus in patrimoniul UNESCO un astfel de obicei trebuie sa indeplineasca mai multe conditii, printre care sa fie reprezentativ, sa fiu viu, practicat, sa fie sprijinit de autoritatile locale si sa fie prezent in constiinta practicantilor ca o forma de identitate locala. Ei indeplinesc criteriul de admitere pe lista reprezentativa, insa intocmirea dosarului este pentru specialisti si comunitati un proces in derulare, dupa clarificarea detaliilor.
Propunerea va merge la ministrul Culturii. Statul român este cel care va inainta la UNESCO aceasta cerere. E o procedura care poate dura cam doi ani”, a declarat dr. Doina Isfanoni, membru al Comisiei Nationale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO. Includerea Jocului Ursului in patrimoniul mondial UNESCO va aduce nu doar o mai mare vizibilitate acestui obicei românesc, ci si responsabilitatea comunitatii din care provine de a-l pastra nealterat si de a nu-l indeparta de functia sa ritualica, de alungare a raului din gospodarii, de purificare a spatiului.
Scopul acestei vizite de lucru pe Valea Trotusului a fost pe de o parte continuarea Programului national de cercetare a patrimoniului imaterial “Structuri de mentalitate reflectate in obiceiurile calendaristice si din ciclul vietii”, initiat de Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti”, din Bucuresti, care se incadreaza in politicile UNESCO de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial, ocrotit in România prin legislatie si prin instituirea unei Comisii nationale de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial. Discutiile dintre experti UNESCO si autoritatile locale din Moinesti au luat de asemenea in calcul propunerea de includere in patrimoniul mondial UNESCO a monumentului DADA.
