* Cu doar trei feriboturi, Navrom Bac a obţinut, în 2012, un profit de şapte ori mai mare decât toată flota de 440 de nave a CNFR Navrom! * În timp ce flota tradiţională se lupta cu criza economică şi capriciile vremii, din traversarea Dunării între Galaţi şi I.C.Brătianu s-a obţinut un profit net de peste 4 milioane de lei! * Monopolul trecerii Dunării la Galaţi şi „teoria conspiraţiei” din cercurile politice
Cea mai profitabilă companie din grupul Navrom a fost, în 2012, SC Navrom Bac SRL, care a înregistrat, la o cifră de afaceri de 10,5 milioane de lei, un profit net de peste patru milioane de lei, rezultă din datele puse la dispoziţie de Ministerul Finanţelor. Compania a avut în medie, anul trecut, doar 68 de angajaţi, iar ca dotare tehnică piesele de bază au fost două feriboturi de 300 de tone, capabile să transporte 58 de autoturisme şi 300 de pasageri, precum şi un feribot de 25 de tone, capabil să transporte 11 autoturisme şi 160 de pasageri.
Profit în lung şi în lat
Cea mai mare companie din grupul Navrom este Compania Naţională Fluvială Română (CNFR) Navrom SA, controlată de SC Transport Trade Services (TTS) SA, unul dintre principalii actori în materie de servicii logistice şi de transport atât navale, cât şi feroviare şi rutiere. La rândul ei, CNFR Navrom SA este „firma-mamă” a unui întreg lanţ de companii, de la SC Navrom Bac SRL şi Navrom Delta SA, axate pe transportul de persoane, la Navrom Shipyard SRL, Navrom Port Service SA şi Navrom Centrul de Afaceri SRL.
Teoretic, CNFR Navrom SA este, atât ca resurse tehnice, cât şi ca resurse umane, cea mai puternică din grupul de firme. Potrivit datelor furnizate de companie, în 2012 a avut în medie nu mai puţin de 586 de angajaţi. Flota este compusă din 33 de împingătoare, dar şi din 408 nave nepropulsate (305 barje, 93 de şlepuri şi 10 ceamuri). Cu toate acestea, odată cu izbucnirea crizei economice şi a efectelor acesteia în plan comercial, compania a traversat în ultimii ani o situaţie destul de dificilă. Între 2008 şi 2010 profitul net al companiei a scăzut de la 9,6 milioane de lei la 2,2 milioane de lei. Mai mult, în 2011 compania a înregistrat pierderi de nu mai puţin de 3,4 milioane de lei. În 2012, compania a reuşit să se redreseze, dar este încă departe de profitul obţinut în vremurile bune. Astfel, anul trecut, la o cifră de afaceri de 239 milioane de lei, a obţinut un profit de 588.658 lei.
Dacă nu curge, pică!
Deşi deţine doar trei nave, SC Navrom Bac SRL a reuşit anul trecut să scoată un profit net de aproape şapte ori mai mare decât toată flota CNFR Navrom, flotă care, deşi poate că nu mai are forţa de altădată, este încă una dintre cele mai mari de pe Dunăre. Desigur, profitabilitatea Navrom Bac vine din deţinerea monopolului trecerii Dunării între Galaţi şi localitatea tulceană I.C.Brătianu. De altfel, anul 2012 a fost cel mai bun din ultimii cinci ani în această afaceri, în condiţiile în care profitul net a variat între 3,9 milioane de lei şi 3,2 milioane de lei. În aceste condiţii se poate spune că, pe perioada crizei, SC Navrom Bac SRL a avut la nivelul grupului un rol de veritabil „colac de salvare”. Nu este de mirare că, pe fondul blocării negocierilor privind Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară dintre Galaţi, Brăila şi Tulcea, au apărut şi „teorii ale conspiraţiei” conform cărora, în spatele blocajelor s-ar afla un joc de interese care urmăreşte întârzierea unor proiecte gen tunel sau pod peste Dunăre, nefavorabile, desigur, modelului de afaceri practic de Navrom Bac. Cert este că, dincolo de astfel de teorii, Grupul Navrom are legături strânse cu lumea politică. De exemplu, deputatul PSD Viorel Ştefan este asociat în cadrul Navrom Bac şi Navrom Reparaţii (actualul Navrom Shipyard), dar şi acţionar în cadrul SC TTS SA. Numai anul trecut, potrivit declaraţiilor de avere depuse la Parlament, Viorel Ştefan a obţinut de la Navrom dividende de 659.000 lei. Cum banii n-au… culoare politică, în aceleaşi cercuri de afaceri se învârte şi deputatul PDL Mircea Toader. Printre altele, el figurează în calitate de „inginer colaborator” al SC TTS SA, de unde a încasat 43.000 lei. Navrom are influenţă şi în cercurile administraţiei locale. Viceprimarul Florin Popa, fost director al Administraţiei Portuare a Dunării Maritime (APDM) Galaţi, încă de pe vremea când era city-manager avea un rol activ în Consiliile de Administraţie ale CNFR Navrom şi Navrom Delta Tulcea, de unde, potrivit declaraţiilor de avere, într-un singur an a încasat indemnizaţii de peste 16.000 lei. Iar exemplele nu se opresc neapărat aici.
Navigaţie cu suspine
Ca rezultate financiare, cu Navrom Bac nu reuşeşte să concureze nici măcar Navrom Delta SA Tulcea. În ciuda faptului că are 100 de angajaţi şi asigură cu opt nave transportul fluvial de călători pe rutele din Delta Dunării, firma tulceană a înregistrat în 2012, la o cifră de afaceri de 10,7 milioane de lei, o pierdere de 6.889 lei. Este al cincilea an consecutiv în care firma înregistrează pierderi, ce-i drept nu la fel de mari precum cele din 2010 sau 2009, când Navrom Delta SA ieşea „pe minus” cu 743.193 lei şi, respectiv, 763.521 lei.
Practic, după Navrom Bac, ca nivel al profitului net obţinut în 2012, la nivelul grupului doar Navrom Shipyard SRL se poate lăuda cu rezultate notabile. Cu peste 200 de angajaţi, axată în special pe reparaţii de nave, dar neducând lipsă nici de comenzi pentru realizarea unor nave noi, precum cele primite de la APDM Galaţi, Navrom Shipyard a avut anul trecut o cifră de afaceri de 12,7 milioane de lei, în final reuşind să obţină un profit net de aproape 1 milion de lei. În rest, profitul raportat de celelalte firme din grup au fost mai degrabă modeste: Navrom Port Service a avut un profit net de 46.132 lei, iar Navrom Centrul de Afaceri a raportat un profit de 19.674 lei.
Alianţă strategică
Ca perspective, activitatea CNFR Navrom depinde atât de dinamica fluxurilor de marfă, cât şi de condiţiile naturale de navigaţie. În ceea ce priveşte mărfurile, compania se bazează şi pe fluxurile tradiţionale de minereu, cărbune, calcar, destinate în special combinatului siderurgic ArcelorMittal, dar şi pe comerţul cu cereale, laminate, combustibili şi mărfuri generale, care au cunoscut o creştere în ultima perioadă ca volum al transporturilor. Pentru a-şi asigura front de lucru, CNFR Navrom a încheiat un acord cadru cu SC TTS SA, principalul acţionar, în care aceasta din urmă se angajează să asigure mărfuri pentru folosirea la transport a flotei disponibile, neutilizate de CNFR Navrom în executarea contractelor proprii. Potrivit datelor furnizate de Consiliul de Administraţie al companiei, pentru anul 2013, valoarea contractului dintre CNFR Navrom şi SC TTS SA este de aproximativ 28 de milioane de euro. Planurile Navrom depind însă şi de condiţiile de navigaţie pe Dunăre, aceasta fiind o mai veche problemă a transportatorilor fluviali. Blocajele care apar fie din cauza secetei, fie a inundaţiilor sau a sloiurilor din perioada de iarnă sunt tot atâtea motive pentru care Dunărea, ca mijloc de transport, este adesea ocolită. Practic, în momentul de faţă, doar 9 la sută din capacitatea de transport a Dunării este folosită, în condiţiile în care Rinul, de exemplu, este folosit la peste 80 la sută din capacitate! Lucrările hidrotehnice de pe sectorul Călăraşi-Brăila vor contribui la eliminarea unor blocaje, dar încă se simte lipsa unor politici economice care să încurajeze transporturile navale nu numai… de-a latul Dunării, cu bacul, ci şi de-a lungul ei, de la Sulina până la Regensburg şi poate chiar mai departe.
Cât plăteşti la trecere-bac
Preţul unui bilet la trecere bac, pentru un simplu cetăţean, este în prezent de 1,5 lei. Pentru un autoturism, cu tot cu şofer, tariful pentru traversarea Dunării este de 18 lei. Sunt categorii de autovehicule pentru care se încasează mai mult. De exemplu, pentru un TIR tariful este de 55 lei, un autocar 58 de lei, iar pentru un microbuz între 21 şi 25 de lei.
