Un vasluian, șomer de șase luni după ce două pietre i-au spart parbrizul camionului

ÎNCURCATE CÃI… Un sofer de camion din municipiul Vaslui acuzã cã douã pietre care au sãrit de pe un drum aflat în lucru i-au spart parbrizul. Marcel Chilug spune cã întâmplarea a avut loc în luna noiembrie, anul trecut, si cã de atunci a fãcut mai multe cereri pentru a fi despãgubit, însã, timp de sase luni, a fost trimis de la Ana la Caiafa fãrã a obtine niciun rezultat concret. Reprezentantii firmei de constructii i-au transmis cã nu îsi asumã responsabilitatea pentru acel eveniment si i-au recomandat sã meargã în instantã. Politistii din cadrul IPJ Vaslui l-au amenintat cã dacã va mai face multe valuri, îl vor lãsa fãrã permis, pe motiv cã în ziua respectivã ar fi provocat un accident, iar reprezentantii companiei de asigurãri i-au comunicat cã nu se poate stabili cu certitudine cã parbrizul a fost avariat de pietrele care au sãrit de la autovehiculul indicat. Ca si cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns, bãrbatul a fost oprit în trafic si de un control ISCTR, care i-a pus în vedere sã nu mai circule cu parbrizul crãpat, altfel i se va retine certificatul de înmatriculare. Rãmas fãrã nicio sursã de venit si implicit fãrã vreo posibilitate de a-si schimba parbrizul, vasluianul a fost nevoit sã intre în somaj pentru a nu risca si alte sanctiuni, în timp ce vinovatii pentru situatia în care a fost adus îsi vãd în continuare de activitãtile lor.

În România, legislatia prevede faptul cã firmele de constructii sunt obligate sã asigure curãtarea rotilor camioanelor înainte de iesirea din santier pentru a nu murdãri drumurile publice, sã semnalizeze corespunzãtor iesirea pentru siguranta traficului si sã acopere încãrcãtura cu o prelatã pentru a preveni cãderea materialelor, conform normelor de organizare a santierelor. În cazul în care drumul public este murdãrit, executantul are obligatia sã îl curete imediat. Asta în teorie, pentru cã în practicã situatia se prezintã cu totul altfel.

Douã pietre si un parbriz spart

Pe data de 19 noiembrie, anul trecut, vasluianul Marcel Chilug, sofer pe camionul proprietate personalã se deplasa pe directia Vaslui – Negresti. La iesirea din satul Mãrãseni, din urma unui alt camion care mergea în fata lui, au sãrit douã pietre care i-au spart parbrizul. „În perioada aceea, o firmã de constructii lucra în zonã, la un drum secundar, pe care îl pietruia. Camioanele care cãrau material nu mai erau curãtate la iesirea din santier, astfel cã pe drumul national au fost aduse sute de astfel de pietre, douã dintre ele sãrindu-mi în parbriz. Imediat dupã incident, am sunat la politie, care mi-a pus în vedere cã pot continua deplasarea, pentru cã nu este accident cu victime, cerându-mi ca la întoarcerea în oras sã mã opresc la Inspectoratul de Politie Judetean pentru a da o declaratie cu cele întâmplate, ceea ce am si fãcut. Înainte sã plec, mi-au zis sã stau linistit, cã îmi vor trimite comunicãrile la adresa de domiciliu. A trecut luna noiembrie, trecuse si jumãtate din decembrie, iar eu nu am mai primit nimic. Între timp, continuând sã circul cu camionul cu parbrizul spart, am fost oprit în trafic de un control al ISCTR. Domnii mi-au pus în vedere cã risc amendã si suspendarea certificatului de înmatriculare dacã mai ies pe drumurile publice cu camionul, prin urmare, am fost nevoit sã-l trag pe dreapta, chiar dacã eu îmi câstigam pâinea din activitatea de sofer. Vãzând cã timpul trece iar politistii nu mai dau niciun semn, pe 24 decembrie am mers din nou la IPJ, de unde mi s-a comunicat cã dosarul e dat în lucru. Pe 7 ianuarie, sunt sunat de un agent de politie, pe nume Aramã, care îmi spune cã el e în concediu si cã ei nu pot sã stabileascã cine se face vinovat de cele întâmplate. I-am explicat din nou si acestui domn politist cã vehiculul care mi-a aruncat pietrele în parbriz apartinea firmei de constructii, îi spun cã acolo era un santier care nu respecta legislatia privind obligatia de a curãta drumurile publice, speta era una destul de simplã, din punctul meu de vedere. Ulterior, agentul de politie a revenit cu telefon sã îmi spunã cã a reusit sã stea de vorbã cu reprezentantii firmei de constructii, s-a reusit identificarea soferului care conducea vehicului respectiv si cã firma respectivã îmi va plãti despãgubiri pentru parbrizul spart. Mai trece o perioadã de timp si, vãzând cã se bate pasul pe loc, îmi fac curaj si îl sun eu pe politistul respectiv, pentru a-l întreba în ce stadiu se mai aflã dosarul. Probabil cã l-am deranjat foarte tare, pentru cã pe un ton destul de ridicat mi-a reprosat cã sunt cam obraznic si dacã voi continua în maniera asta îmi va da o amendã pe mãsurã si îmi va retine permisul de conducere, pentru cã în ziua respectivã am provocat un accident rutier. De fapt, eu evitasem pe ultima sutã de metri, cum se spune, o tragedie, pentru cã dacã nu îmi pãstram cumpãtul în acel moment, chiar puteam provoca un accident. Dacã nu lucram cu retarderul si nu frânam usor, riscam sã iau douã masini care veneau din sens opus, ceea ce era o catastrofã. Prin urmare, în ochii politistului, din victimã eu devenisem protagonistul unui accident închipiut. Mi-a spus din nou sã astept comunicãrile, cã mi le va trimite acasã. Dupã alte câteva sãptãmâni, vãzând cã nimic nu se întâmplã, m-am dus în audientã la seful Sectiei Politie 2 Ruralã, domnul Cãrare Ionut. Asa am aflat cã procesul-verbal prin care a fost amendat soferul vinovat a fost întocmit abia pe 28 februarie, anul acesta, si asta cel mai probabil ca urmare a insistentelor mele. Însã eu nu asta aveam ca prioritate, ci obtinerea unui document prin care sã pot sã îmi repar parbrizul. Dupã patru luni de la producerea incidentului, dupã atâta trageri de timp, am fost trimis la firma de asigurãri cu care firma de constructii avea contract, fiind asigurat cã de acolo voi primi despãgubirile solicitate”, a declarat soferul pãgubit.

Politistii si-au fãcut treaba într-un final, însã compania de asigurãri nici nu vrea sã audã de plata despãgubirilor

Trebuie spus cã, în cazul unui parbriz spart de o piatrã proiectatã de anvelopa unei alte masini, situatia este putin mai complicatã decât în cazul altor evenimente rutiere. De regulã, firmele de asigurãri nu considerã acest tip de incident drept accident, ceea ce înseamnã cã nu se poate încheia o constatare amiabilã. Cu toate acestea, existã o solutie posibilã. Soferul vinovat si cel pãgubit pot merge împreunã la politie. Dacã soferul vinovat recunoaste cã a proiectat piatra în parbrizul celuilalt vehicul si dã o declaratie în acest sens, politia poate emite un aviz de reparare a masinii, ceea ce în cazul lui Marcel Chilug s-a si întâmplat. Acesta detine la dosar acest aviz, numai cã, în cazul sãu, compania de asigurãri a fãcut tot ce i-a stat în putintã pentru a nu plãti repararea parbrizului. „Pe data de 26 martie, dupã cinci luni de somaj, firma de asigurãri mi-a transmis cã nu pot fi despãgubit pe motiv cã nu se poate justifica dinamic si stabili cu certitudine faptul cã parbrizul a fost avariat de pietrele care au sãrit de la autovehiculul asigurat. În concluzie, nu a rezultat vinovãtia asiguratului, prin urmare nici eu nu pot emite pretentii de despãgubiri de la compania de asigurãri. Asta în ciuda faptului cã existã un proces-verbal întocmit de politistii IPJ Vaslui, prin care soferul vehiculului este amendat pentru fapta reclamatã de mine, în ciuda faptului cã mi s-a eliberat un aviz de reparare a parbrizului. Cu toate astea, reprezentantii companiei de asigurãri mi-au transmis cã ei au stat de vorbã cu soferul respectiv care le-ar fi spus cã el nu a primit nicio amendã, ba mai mult, în ziua respectivã nici nu ar fi fost la lucru pe santierul respectiv. Acum, eu nu stiu ce sã mai cred, însã aprilie e a sasea lunã de când stau în somaj din cauza unui incident de care nu mã fac vinovat în niciun fel. As fi schimbat parbrizul din banii mei, însã chiar nu mai am resurse financiare, mai ales cã dupã aia ar urma sã solicit daune prin instantã, ceea ce ar însemna alte costuri, cu avocatii”, a mai declarat vasluianul pãgubit.