spot_img
spot_img
1.7 C
Vaslui
23-nov.-2024
spot_img
spot_img

Un tânãr vasluian de 17 ani are nevoie de ajutor! (FOTO)

- Advertisement -

INCREDIBILÃ DURERE…Dacã te dai singur jos din pat în fiecare dimineatã, esti un om norocos. Putini dintre noi realizeazã ce binecuvântare este sã poti face lucruri atât de simple. Cristian, un tânãr dintr-un sat din judetul Vaslui, are 17 ani si trãieste, de când se stie, într-un scaun cu rotile. Într-o lume în care adolescentii îsi doresc un nou model de smartphone, Cristian vrea doar sã meargã. Imobilizat într-un scaun rulant încã din copilãrie, tânãrul suferã de tetraparezã spasticã, o afectiune care l-a tintuit la pat si i-a marcat existenta. Cristian suferã de scoliozã si cifozã severã. Deformarea extremã a coloanei vertebrale riscã sã-i strãpungã plãmânii, provocându-i grave probleme de respiratie. Din acest motiv, Cristian are nevoie urgentã de o interventie chirurgicalã în Turcia.

În ciuda realitãtii dure cu care se confruntã zi de zi, Cristian a demonstrat o ambitie de neclintit si o vointã de fier, încercând sã facã lucruri pe care altii le iau de-a gata. Se îmbracã singur, mãnâncã singur, citeste si scrie, chiar dacã fiecare miscare îi cere un efort enorm. În tot acest timp, zâmbetul sãu a rãmas intact, un semn al puterii interioare de neclintit. Responsabilã de aceastã atitudine fatã de viatã este nimeni alta decât mama sa. Pentru Nicoleta, care aproape s-a mutat în Turcia ca sã-si salveze bãiatul, viata a fost însã o luptã continuã. De la aflarea diagnosticului, si-a dedicat fiecare clipã îngrijirii fiului sãu. „Este greu de descris în cuvinte ce simti când îti dai seama cã propriul tãu copil este special. Dar cu ajutorul si suportul familiei am reusit sã mã mobilizez si sã fac tot ce îmi stã în putintã ca el sã fie bine. Imediat dupã nastere mi-am dat seama cã va trebui sã renunt definitiv la job pentru a putea avea grijã de Cristian. Avea doar douã luni si jumãtate când a început kinetoterapia. Au trecut 17 ani de atunci, timp în care am mers zi de zi împreunã la recuperare, logopedie, analize, internãri, dar nu ne dãm bãtuti,” ne-a povestit Nicoleta cu lacrimi în ochi.

Speranta la o viatã normalã pentru Cristian a început acum doi ani

În urmã cu doi ani, o echipã de medici din Turcia a reusit sã îi redea speranta la o viatã normalã. Doctorii i-au implantat un dispozitiv pentru reducerea spasticitãtii si, implicit, a riscului de AVC din cauza problemelor neurologice generate de tetrapareza spasticã. Cu toate acestea, timpul îndelungat petrecut în scaunul cu rotile i-a cauzat alte probleme grave de sãnãtate. Cristian suferã de scoliozã si cifozã severã. Deformarea extremã a coloanei vertebrale riscã sã-i strãpungã plãmânii, provocându-i grave probleme de respiratie. Din acest motiv, Cristian are nevoie urgentã de o interventie chirurgicalã în Turcia. Costurile se ridicã la peste 47.000 de euro, sumã pe care familia sa nu o poate acoperi singurã. „Cristian este un luptãtor. Nu a încetat niciodatã sã viseze la o viatã normalã, sã creadã cã va putea sã aibã pe viitor propria familie, copii, o casã,” ne mãrturiseste Nicoleta. „În aceste momente critice, avem puterea de a aduce o schimbare în viata lui Cristian. Fiecare donatie, oricât de micã, poate contribui la tratamentul care îi poate salva viata. Imaginati-vã bucuria unui tânãr care, dupã o viatã în scaunul cu rotile, poate sã-si trãiascã visurile,” a spus si Vlad Plãcintã, presedintele Asociatiei „Salveazã o Inimã”.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

3 COMENTARII

  1. O vreme am trimis lunar un ajutor modest, dar fără un bilant anual, oferit celor ce contribuie, fără a comunica nimic decât că bolnavii sunt trimiși numai in Turcia , la prețuri uriașe, aspectele astea m-au făcut să mă reorientez.

  2. ”Salvează o inimă” trebuie să-și salveze, mai intăi de toate, reputația, credibilitatea. Dl. plăcintă ar trebui să publice la final de an, bugetul asociației, pentru a ști cât a fost cheltuit, câte donații au fost și pe ce anume se dau banii primiți de la binevoitori.. Mă interesează mai ales cât au cherltuit cu intreținerea propriei administrații : salariile angajaților, impozite (nu cred că plătesc, sunrt asociație de binefacere), sediu, lumină gaze etc. Si ce e mania asta de a trimite in Turcia pe toți cei care au nevoie de tratament? Alte țări nu mai există? Alți doctori nu mai sunt in luimea asta, decât in Turcia?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.