Un necunoscut a postat online o fotografie din 1941 cu bunica sa. Iar ea a pornit într-o călătorie, încercând să îi apere demnitatea

Scriitoarea Lea Ypi s-a născut în Albania comunistă, într-o familie de disidenți. Însă persecuțiile la care fuseseră supuși ai ei i-au rămas străine până la căderea comunismului, pentru că părinții și bunica sa foloseau un limbaj codificat. Când spuneau că un cunoscut e „la facultate”, însemna că e în pușcărie. Când „absolvea”, era eliberat. Când „renunța”, însemna că s-a sinucis. „Moștenirea pe termen lung a acestui lucru a fost aceea de a mă face foarte suspicioasă față de orice fel de ideologie”, spune Lea Ypi într-un interviu pentru HotNews.

• Lea Ypi este titulara catedrei „Ralph Miliband” de Politică și Filosofie la London School of Economics, membru permanent al Colegiului Științific din Berlin și profesor onorific de filosofie la Universitatea Națională Australiană. Este licențiată în filosofie și literatură la Universitatea Sapienza din Roma, deține un doctorat obținut la Institutul Universitar European și a fost cercetător post-doctoral la Nuffield College, Oxford. Ariile sale de expertiză includ justiția globală, marxismul și filosofia lui Immanuel Kant.

Cele două romane ale Leei Ypi,  „Liberă” și „Dezononare” (Editura Trei)  surprind într-un fel captivant răsucirile imprevizibile ale istoriilor personale și ale istoriei mari. Dar mai ales au darul de a te face să înțelegi cu adevărat viețile personajelor dincolo de reprezentările intelectuale. La Lea Ypi, noțiunile abstracte de libertate și lipsă de libertate, de onoare și de dezonoare sunt redate într-un fel viu, aproape palpabil.

Recent, Lea Ypi s-a aflat la București, unde a vorbit despre cel mai recent roman al său, „Dezonoare”,  în cadrul conferinței The Power of Storytelling, organizate de către Asociația Media DoR.

Ideea cărții a pornit de la postarea de pe Facebook a unui necunoscut. Era vorba despre o fotografie pe care nu o mai văzuse niciodată, în care bunica sa apărea zâmbitoare, în anul 1941, la Cortina d’Ampezzo. Gândul că bunica sa spunea mereu că fusese cea mai fericită în Italia fascistă, i-a creat o senzație bizară, chiar dacă găsea sentimentul explicabil: fusese ultima ei perioadă fericită înaintea unor decenii de persecuție. Însă, pe lângă asta, a mai fost ceva: cineva a făcut legătura între femeia din poză  și „profesoara marxistă” de la London School of Economics. ..https://hotnews.ro/un-strain-a-postat-online-o-fotografie-din-1941-cu-bunica-sa-iar-ea-a-pornit-intr-o-calatorie-incercand-sa-ii-apere-demnitatea-interviu-cu-scriitoarea-albaneza-lea-ypi-2203549