Deszăpezirea, mai ieftină decât dezgheţul * Apa potabilă – un lux de un sfert de milion de euro * Ceaiul de autobază la preţ de maşină mică * Apaterm pompează şi în investiţii pe termen lung
La numai o săptamână de când iarna şi-a intrat cu adevărat în drepturi, autorităţile locale trag linie şi socotesc. Costurile induse de temperaturile scăzute şi precipitaţii au început să prindă contur în calculele directorilor de instituţii şi servicii publice. Chiar dacă nu în toate cazurile se poate vorbi despre sume majore, cheltuielile suplimentare cauzate de vremea rea se reflectă cel puţin în condiţii grele de lucru şi organizare dată peste cap. În măsura în care cei contactaţi aveau şi o situaţie la zi, am încercat să ne facem o idee despre „bacşişul” plătit de contribuabili pentru „luxul” de a avea o iarnă precum cele de „altădată”.
Deszăpezirea – trei SUV-uri de lux şi 600 de tone de sare
Contractul de deszăpezire al drumurilor judeţene a fost atribuit, la licitaţie, firmei Consiliului Judeţului Galaţi, Drumuri şi Poduri SA. Pentru perioada noiembrie 2011 – martie 2012, la un total de 780 de km, nota de plată este de 1.100.000 de lei (11 miliarde de lei vechi sau 253.000 de euro), dar aceştia se plătesc în funcţie de intervenţiile necesare. Pentru 2011, s-au plătit doar 60.000 de lei, pentru materialul antiderapant asigurat în zonele în care se forma polei. Pentru perioada de după 1 ianuarie, în special din cauza ultimelor cinci zile din ianuarie, când intervenţiile au fost necesare la maximum de capacitate, nota de plată ajunge deja la 260.000 de lei (aproximativ 60.000 de euro). Dacă zăpada şi gerul vor face ravagii până la sfârşitul primei decade a lui februarie, după cum arată prognozele, suma s-ar putea evident tripla, ajungând aproape de 200.000 de euro. Cât trei SUV-uri 4×4 de lux, dar mult mai puţin decât preţurile vehiculate la nivel naţional de CNADNR.
În oraş, situaţia a fost radical diferită. Serviciul Ecosal al Primăriei n-a avut mari probleme în a asigura un trafic civilizat în oraş. Asta deoarece, pe lângă faptul că stratul de zăpadă a fost unul modest, 600 de tone de sare din rezerva de 1800 au fost aruncate chiar de la bun început, ajutând la întreţinerea unor străzi „la negru” şi în zilele următoare. Aşadar, directorul general Ion Ionescu nu poate contabiliza la costuri suplimentare decât materialul antiderapant şi orele suplimentare prestate de lucrătorii de pe utilaje (sărăriţe şi curăţătoare cu lamă), câte 4-5 ore în fiecare din cele două nopţi cu ninsoare.
Chiar dacă nu ni s-a putut avansa o cifră clară, considerând 200 de lei per tona de sare şi cam 25-30 de oameni cărora li se vor plăti ore suplimentare de până la 30 la sută din salariul de bază, putem evalua un cost total de aproape 140.000 de lei, adică ceva peste 30.000 de euro. Dacă situaţia se repetă, cum prognozează meteorologii, avem cel puţin alte 30.000. Putem estima deci un 60.000 pentru curăţarea oraşului. Pare cam scump comparat cu distanţele mult mai mari, dar şi condiţiile mult mai vitrege de pe drumurile judeţene…
Cea mai ieftină, dar şi cea mai scumpă cale de transport
Recunoscută drept cea mai ieftină cale de transport, calea apelor e şi cel mai dificil de întreţinut sub zero grade. Sloiurile formate pe Dunăre le dau bătăi de cap celor două administraţii de profil.
Administraţia Portuare a Dunării Maritime ne-a precizat că problemele apar din cauza îngheţării apelor fluviului în Bazinul Nou şi Port. Chiar în aceste zile, o navă maritimă va intra la descărcat în Docuri, iar împingătoarele închiriate de la Navrom sau Port Service vor trebuie să asigure intrarea şi apoi ieşirea navei către calea de navigaţie. În mare, dl. Mihai Ochialbescu, director tehnic la APDM, a estimat un cost de 1.500-2.000 de euro pe zi pentru împingătoarele închiriate, deci aproximativ 40.000 de euro dacă îngheţul durează până pe 15 februarie.
O sumă mult mai mare este decontată însă din contul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos. Aceasta are trei remorchere şi trei spărgătoare de gheaţă pe tot cursul Dunării de la Brăila până la ieşirea la mare, care patrulează încontinuu, întrucât apa îngheaţă la loc în zece minute. De când a dat gerul şi până pe 15 februarie, când meteorologii preconizează o „îndulcire” a iernii, directorul de navigaţie al AFDJ, Alexandros Galiaţatos, estimează un consum de 250 de tone de motorină numai pentru a menţine şenalele navigabile în stare… navigabilă. Aproape 260.000 de euro factura totală de combustibil pentru dezgheţ (3,8 lei/litru, aproape 300.000 de litri la o densitate a motorinei de 0,85 kg/l). Veţi spune că degajarea e pentru toată Dunărea, de la noi până la mare. Corect, dar fără aceasta nicio navă nu ar putea ajunge până la Galaţi.
Transurb – 800 de ceaiuri zilnic
Directoarea Genica Totolici ne-a asigurat că transportatorul municipal nu înregistrează consumuri crescute din cauza condiţiilor de iarnă, dat fiind că şi condiţiile de trafic au fost bune, maşinile sunt de generaţie nouă, iar cotele de combustibil sunt majorate pentru sezonul rece.
Singura problemă pe care o au în zilele cu ger cei de la Transurb sunt ceaiurile ce trebuie asigurate celor 200 de angajaţi ce lucrează în trei schimburi la temperaturi mult sub zero grade. Deşi firma de transport local îşi face respectivele ceaiuri în regie proprie, iar costurile totale se vor vedea abia în calculele finale, se poate estima un cost ţinând cont de preţurile de pe piaţă. Astfel, în cantinele şi bufetele studenţeşti un ceai ajunge la 2 lei (într-o cantitate destul de modestă – 200 ml), deci putem presupune un 4 lei per porţie pentru un muncitor de la întreţinere sau şoferii din schimbul de noapte, care trebuie să pornească autobuzele din oră în oră. La 3.200 de lei pe zi cheltuiţi pe ceaiuri, putem contabiliza aproape 4.000 de euro de când au început gerurile. Şi cum ele nu se vor termina curând, cu siguranţă mai urmează alţi 4.000. În total, cam cât o maşină nouă, ieftină şi, evident, mică…
Apă Canal încă mai socoteşte
Managerii furnizorului local de apă şi canalizare nici n-au avut răgaz să contabilizeze cât îi costă gerul. Între şedinţele la care i-a convocat prefectul şi drumurile repetate la Priza Dunării pentru a veghea la remedierea neajunsurilor apărute la aducţiunea de apă, nici directorul general, nici cel de producţie nu s-au arătat prea entuziasmaţi să contabilizeze pierderile.
Totuşi, într-una din şedinţele comisiei pentru situaţii de urgenţă, s-a avansat suma de 2.000 de euro pe oră pentru cele trei împingătoare care bat apa încontinuu la Priza Dunării. Sumă confirmată şi din alte surse, prestatoare sau beneficiare de servicii fluviale ce implică împingătoare. Cum acestea nu au funcţionat toate deodată decât în anumite intervale, în ultimele zile s-au contabilizat doar 40 de ore, deci 80.000 de euro. Cum gerurile vor continua însă până la sfârşitul primei decade din februarie, e de presupus că suma se va tripla, cel puţin. Deci cam un sfert de milion de euro în numai două săptămâni de ger şi asta doar pentru accesul vital la apă potabilă.
Deşi în derivă, Apaterm are calculele la zi
La Apaterm, administratorul special ştie aproape pe de rost ce au însemnat ultimele 15 zile de iarnă din care şapte de ger năprasnic. Dotări suplimentare şi energie aşijderea, plus ceva ceai şi material antiderapant pentru locaţiile îngheţate. Defalcat, 71.000 de lei pentru achiziţia a şase pompe suplimentare, 41.000 pentru montarea lor şi 7.200 de lei energia electrică consumată de acestea în ultimele două săptămâni. Plus 143 de lei pe ceaiuri şi în jur de 200 pentru aproape o tonă de material antiderapant. Total: 120.000 de lei, deci sub 30.000 de euro.
Un milion de euro în punctele esenţiale
Din cele enumerate mai sus, putem estima un total de aproape un milion de euro pentru gerul şi ninsorile de până acum, dar şi pentru cele ce vor urma. Şi asta doar în punctele esenţiale, vizibile.
Cu siguranţă, costurile sunt mult, mult mai mari. Nu am inclus aici cheltuielile pe care numeroase alte instituţii şi servicii publice, mai mărunte, dar la fel de importante, le fac pentru a funcţiona măcar decent în această perioadă. Începând de la ceaiurile asigurate angajaţilor care lucrează în frig şi până la consumurile crescute din cauza frigului sau remedierea avariilor cauzate de ger şi precipitaţii.
Toate aceste costuri le plătim într-un final cu toţii, din contribuţii, şi ele se adaugă la propriile consumuri crescute, de la căldura în casă şi până la combustibilul din rezervor. Dar cu siguranţă ele ar fi mai mici dacă n-ar fi pricinuite adesea şi de proastă organizare sau, pur şi simplu, de preocupare pentru faptul că… e iarnă. Deci e frig şi mai şi ninge.
Bacurile ţin Dunărea practicabilă
Navrom Bac, operatorul navelor de traversare a Dunării, nu se plânge de costuri suplimentare semnificative. Directoarea generală, Marinela Vasilache, admite că numărul de traversări a mai scăzut, şi cererea fiind cu 30-40 la sută mai scăzută iarna faţă de restul anului. Momentan, se pierde timp aşteaptându-se trecerea sloiurilor mari „când căpitanul navei consideră că e periculos să atace gheaţa cu prova. Pe de altă parte, pentru a preveni îngheţarea canalului de traversare, noi încercăm să menţinem un ritm constant de traversare, la 30 de minute, chiar când avem puţine vehicule de transbordat. Toate navele au fost remotorizate, deci nu avem consumuri crescute pe ger. E adevărat că de mult n-au mai fost asemenea geruri, iar costurile reale le vom vedea la final. Totuşi, în ultima vreme am avut chiar încasări mai mari când nu au funcţionat bacurile de la Brăila. Una peste alta, cred că vom acoperi pierderile cu aceste încasări. Dacă va fi nevoie, vom închiria o barjă care să împiedice formarea sloiurilor mari. Asta ne-ar putea costa doar vreo mie de euro pe lună.”
Ger cu efecte „incendiare”
Cum „vârful”, evident răsturnat, al graficului temperaturilor sub zero a fost chiar la începutul lunii februarie, unii au suprasolicitat sursele de căldură în mod periculos. Acest lucru s-a evidenţiat şi în activitatea echipajelor de pompieri. Deşi, în medie, pompierii gălăţeni trebuie să stingă două incendii de amploare pe lună, pe 31 ianuarie şi 1 februarie ei avut deja trei intervenţii majore.
Una s-a petrecut în comuna Pechea şi a necesitat deplasarea a trei autospeciale, pe lângă cea a serviciului privat din localitate. Pagubele au fost de aproape 80.000 de euro, fiind vorba de o vilă şi o maşină. Un alt incendiu a mistuit la Iveşti o casă şi anexa unei alte locuinţe din vecinătate, pagubele putând fi estimate aproape de 50.000 de euro. Iar un incendiu în Micro 17 a distrus şi el o anexă de gospodărie, deci alte câteva mii de euro pierdute în scrum, dar indirect din cauza iernii.
La aceste sume trebuie adăugate costurile intervenţiilor. Şapte autospeciale deplasate la faţa locului, din care cinci la peste 50 de kilometri în afara oraşului, două dintre acestea rămânând 24 de ore în Pechea pentru a interveni în caz că focul ar fi reizbucnit.
