Ultimul drum al Adelinei Gîndu, rãpusã de leucemie în floarea vârstei

În mediul online, numerosi prieteni, colegi sau simple cunostinte, au transmis mesaje emotionante despre Adelina. Unul dintre acestea vine din partea unei verisoare si spune multe despre felul de a fi al Adelinei: „Cu ce ar trebui sã încep!? Cu povestea celor doi ce s-au iubit pânã în ultima secundã si chiar dupã!? Cu bunãtatea ei ce încãlzea sufletele reci!? Cu puterea si ambitia cu care a luptat în ultimii ani cu boala ce a luat-o de lângã noi!? Cu grija imensã de a lãsa culoare pe peretele mamei sale printr-un tablou cusut de ea luni de zile!? Sunt multe de spus despre ea, despre Adelina noastrã. Fiecare persoanã ce a cunoscut-o poate relata o poveste frumoasã cu ea, cãci era magicã, a avut grijã sã lase în urma ei doar iubire în fiecare lacrimã ce curge acum pe obrajii nostri. A avut grijã sã trãiascã vesnic în privirea celui ce i-a fost aproape neconditionat si de care noi suntem mândri si neputinciosi în acelasi timp în a-i alina durerea. A avut grijã sã rãmânã în amintirea noastrã acea fiintã purã, sincerã si tandrã, mereu cu zâmbetul pe buze. Îti multumim, Adelina noastrã, pentru tot ceea ce ne-ai oferit si mai ales pentru ultima lectie datã, aceea de a pretui timpul si oamenii. Acum e rândul nostru sã avem grijã cã vei trãi prin noi, prin ochii lui Andrei Agafitei, prin respiratia mamei tale, prin fiecare pas al tatãlui tãu, prin zâmbetul surorii tale. Drum lin, îngerul nostru drag!”.


