Gasca de rromi care trafica tigãri, trimisã în judecatã
ÎN FATA LEGII Un grup infractional organizat, specializat în trafic cu tigãri, a fost destructurat de procurorii DIICOT. Membrii grupãrii, formate din 11 persoane, majoritatea de etnie rromã, ce actionau în piata din municipiul Bârlad, au fost trimisi în judecatã.
Traficantii vindeau tigãri de contrabandã si pentru a nu fi prinsi de politisti ascundeau tigãrile în mâneca hainei. Cei care doreau sã cumpere mai multe pachete, erau condusi în locurile în care rromii tineau ascunsã marfa. De regulã, “en-gros-istii” erau persoane care detineau spatii comerciale în mediul rural.
Grupul infractional din municipiul Bârlad era format din Marian Pãduraru, Marian Morosan, Georgian Subert, Anca Subert, Florin Cojocaru, Mihai Hurzum, Ionela Luminita Hurzum, Adrian Sergiu Dãnãilã, Lãmâita Dãnãilã, Petruta Loredana Hurzum si Veronica Hurzum. Cu totii au fost adusi în fata judecãtorilor Tribunalului Vaslui pentru cã detineau, transportau si vindeau tigãri de contrabandã provenite din Republica Moldova si Ucraina. Ancheta procurorilor DIICOT a scos la ivealã faptul cã, începând cu anul 2012, în piata din Bârlad, un grup de rromi a vândut, în mod constant, tigãri de contrabandã. Activitatea acestora a fost sistatã de anchetatatori în februarie 2014, atunci când au avut loc primele audieri. Dupã ce intrau în posesia coletelor cu tigãri, membrii grupului infractional îsi contactau clientii fideli pentru a le vinde marfa. Negociau cu acestia pretul tigãrilor dupã care îi chemau acasã ori stabileau alte locuri de întâlnire pentru ca marfa sã fie livratã. Cantitãtile de tigãri care rãmâneau nevândute în urma unor astfel de tranzactii, erau comercializate de membrii grupului infractional, cu bucata, în zona pietei din Bârlad. Printre cei care cumpãrau frecvent tigãri în cantitãti mari se numãrau si diversi agenti economici care aveau magazine deschise în mediul rural. În timp ce vindeau prin piatã, pentru a evita sã fie prinsi de politisti, rromii purtau asupra lor cantitãti mici de tigãri ascunse în mânecile hainelor sau prin buzunare. Dacã, în timpul în care vindeau tigãri, întâlneau un client ce dorea sã cumpere cantitãti mai mari, membrii grupului infractional îsi luau clientii acasã sau în locurile unde aveau depozitate cantitãti mai mari. De obicei, acestea erau tinute în imobile din apropierea pietei. Pentru a scãpa de vigilenta oamenilor legii, rromii ascundeau tigãrile în cosuri de gunoi sau sub masinile parcate pe lângã piatã. Pentru a face rost de tigãri, unii dintre membrii grupului infractional (Marian Pãduraru si Marian Morosanu – n.r.) se ocupau cu preluarea mãrfii de la cetãteni moldoveni care tranzitau România. Locurile de întâlnire erau în special, popasurile folosite frecvent de cãtre cetãtenii moldoveni de la Costesti. Alti membri ai grupãrii, (Georgian Subert, Anca Subert, Florin Cojocaru si Mihai Hurzum – n.r.), se ocupau cu vânzarea la stradã a tigãrilor de contrabandã. Membrii de seamã ai grupului infractional, în special femeile (Ionela Luminita Hurzum, Adrian Sergiu Dãnãilã, Lãmâita Dãnãilã, Petruta Loredana Hurzum si Veronica Hurzum – n.r.) aveau grijã de aprovizionarea clientilor care cumpãrau cantitãti mai mari de tigãri.
