VIDEO | Trei zile de poveste la Podul Înalt. Așa ne-au răsplătit autoritățile județene, într-un Vaslui sătul de… pâine (FOTO)

EVENIMENT… Dupã 549 de ani de la marea bãtãlie de la Podul Înalt si dupã 51 de ani de la turnarea filmului „Stefan cel Mare – Vaslui, 1475”, cu o interpretare de exceptie a regretatului actor Gheorghe Cozorici, în rolul marelui domnitor, Muzeul Judetean Vaslui face o reconstituire a acestui moment istoric. Au fost aduse printese, cavaleri din Evul Mediu, recuzitã aleasã si tãrani moldoveni ca sã reinterpreteze, într-o variantã simplistã, bãtãlia de la Vaslui. Asa cum avea sã ne explice directoarea Muzeului, acest eveniment vine ca o mãnusã în încercarea autoritãtilor judetene de a îmbunãtãti imaginea judetului, chiar sugerându-ne cã la Vaslui nu avem nevoie doar de pâine, ci si de un pic de circ, pardon, culturã. „Nu întotdeauna bugetul pe care-l primim de la institutia care ne coordoneazã este directionat spre muzeu (sic!). Nu întotdeauna, mai spre deloc, în sensul cã prima datã sunt alte prioritãti. Si sunt normale. Nu o sã ne mãsurãm noi cu cei care sunt în nevoi directe… s.a.m.d. Dar trebuie, si cei care conduc Consiliul Judetean au înteles, cã omul nu trãieste doar cu pâine si trebuie ca aceste evenimente sã-si facã loc în calendarul tuturor, pentru ca judetul sã fie unul reprezentat la nivel cultural”, a spus fermã, prof. doct. Ramona Mocanu. Festivalul s-a încheiat ieri seara cu bine, publicul a fost rãsplãtit cu un foc de artificii, nu înainte de a uda miristile, pentru a nu se produce vreun incendiu.

Delia POEDE, Lucian TIMOFTICIUC

La Podul Înalt iar a fost vâlvã mare. La 549 de ani de la marea bãtãlie a lui Stefan cel Mare cu turcii, Muzeul Judetean Vaslui, condus de Ramona Mocanu, a încercat o reconstituire a bãtãliei. N-a fost ca în 1973, când regizorul Mircea Drãgan turna filmul „Stefan cel Mare – Vaslui, 1475”. Dacã atunci mii de tãrani din tot judetul erau adusi la locul bãtãliei ca figuranti, acum totul s-a fãcut cu 56 de voluntari si 50 de angajati ai Muzeului, plus niste cai, nu cine stie ce care fugeau în cerc si nu mâncau pãmântul cum era în filmul lui Drãgan. Altã dimensiune, alte timpuri. Iatã ce povestea Vasile Stratan în 2004, unor jurnalisti bucuresteni despre participarea sa, ca figurant la turnarea filmului: „Plecam dimineata de acasã, îmbrãcat cu hainele mele, acolo puneau pe mine un burnuz, îmi dãdeau o ghioagã si mã puneau sã fiu cum ar fi un fel de comandant de pluton peste mai multi cu ghioagele… Noi eram rãzesii, turcii erau niste batalioane de soldati adusi de la Husi. Dar tot la turci erau si aceia din Vãleni, sat la care noi îi zicem Valea Rea, cã acolo toti beau si-s pusi tot timpul pe hartã. Noi ne fãceam cã dãm, ei dãdeau în serios, au spart multe cãpãtâni, ca aveau dusmãnie cu oamenii din alte sate.” Mos Vasile îsi mai amintea în 2004, cã la Secuia, erau si depozitele cu recuzitã, inclusiv ghioagele fãcute de Ocolul Silvic. Se aduseserã, în grajdurile CAP-ului, 20 de cai de la Bucuresti, dresati. Gloata venea fiecare cu calul lui de acasã. Vedeai niste mârtoage de-ti era milã, dar la înghesuialã nu se cunostea. Tãranii luau din surã, când plecau la filmare, furci, topoare, coase. Ajunsi pe câmp, prea multe indicatii nu trebuia sã li se dea, fiindcã ei, ca moldoveni adevãrati, aveau în sânge simtul bãtãliilor. Nu primeau niciun ban pentru figuratie. Ziua de filmare era zi muncitã la CAP, la care li se mai adãuga jumãtate de zi. «N-a fost greu sã joc în filmul ista, care e cel mai bun film de la noi, fãcut exact cum a fost bãtalia de la Podul Înalt. Noi numai asteptam semnalul si stiam noi ce aveam de fãcut. Strigam: „Hai, frati, nãvalã dati, tara v-o apãrati!”, atât aveam de spus în film, si in rest fugeam pe toate dealurile si ne bãteam o datã, de douã ori, pânã iesea filmul bine.»

Reconstituirea bãtãliei în viziunea Ramonei Mocanu de la Muzeu s-a fãcut cu multe natiuni, nu cu turci, ci cu otomani si cu achigii care erau mongoli

Reconstituirea bãtãliei de la 1475 în viziunea Ramonei Mocanu a fost mai simplistã. Zice cã nu a avut buget si din acest motiv s-a limitat la mai putin. Cu 80.000 de euro ce sã faci, decât putin circ si multã „pâine”. A promis cã la anul va fi ceva mai de soi, fiindcã vor veni sponsorii. Acum a avut doar doi, un constructor abonat la banii publici ai judetului, Katar Conneg SRL si un transportator judetean Morandi Logistic. „Festivalul este unul care presupune mai multe componente. Am avut o paradã si un moment artistic în Centrul Civic al orasului Vaslui (…).La Vaslui a fost si întâlnirea celor cinci grupuri de reconstruc…, ei spun reenectment, dar este vorbã de reconstituire istoricã (n.r. a batãliei de la Podul Înalt) si un moment în care s-au adus solii la Curtea Domneascã, care au avut loc în Centrul Civic al Vasluiului, toate cele trei trupe de reconstituire istoricã, aducându-i omagii domnitorului care se afla undeva sus (!?). Apoi ne-am îndreptat înspre Podul Înalt”, spune distinsa directoare, autoarea si a unui doctorat, ce-i drept nu pe teme istorice. Aceasta a mai explicat si diversitatea costumelor, viu colorate, cu mici confuzii: popoarele care au participat la bãtãlie au fost numite natiuni, achingii – mongoli si moldovenii – românii. „Costumele vin din mai multe locuri. De la Constanta, Galati, Neamt, Sãlaj, Bistrita si Iasi. Sunt costume diferite, apartinând mai multor natiuni care au participat…Cã practic a fost ideea ca toti cei care vin sã reprezinte un segment din cei care au participat la lupta de la Podul Înalt. În spetã am avut secui, moldoveni, am avut otomanii (otomani da, cã nu erau turci!) erau si achingii, nu mongoli si moldovenii lui Stefan cel Mare, care nu erau români erau moldoveni. Precizez acest lucru ca ulterior sã nu se facã confuzii. În perioada respectivã nu erau natiunile care le stim noi astãzi. Si atunci trebuie sã respectãm adevãrul istoric cumva, chiar dacã nu stiu uneori sunã ciudat achingiu, decât mongol sau eu stiu român decât moldovean. Sã nu se simtã unii sau altii lezati. Dar asta este adevãrul si pur si simplu noi încercãm sã-l respectãm”, a spus plinã de entuziasm Ramona Mocanu.

„Reenectment”, nu recostructie a bãtãliei de la Podul Înalt

DESPRE EVENIMENT… Iatã ce stã în spatele acestei reconstituiri a bãtãliei de la 1475, fãcutã de Muzeul Judetean Vaslui, exact când sãrbãtorim 520 de la moartea lui Stefan cel Mare (2 iulie 1504), explicatã pe întelesul poporului vasluian, cu sinceritate, de directoarea Ramona Mocanu: „Ar trebui sã încep prin a spune cã acest loc (n.r. Podul Înalt), care este unul încãrcat de istorie, este un loc refãcut prin douã proiecte transfrontaliere, unul cu Consiliul Raional Soroca si unul cu Consiliul Raional Hîncesti. A rezultat ceea ce se vede deja în spatele meu, un Pod Înalt Reconstituit, sã zic asa, ca sã nu zic în englezã, cã dupã aia nu-i ok si spuneam cã suntem foarte multumiti cã am reusit totusi prin douã proiecte, care au fost destul de greu de dus, sã refacem o atmosferã, pe care la Vaslui ar fi trebuit sã o avem încã de multã vreme. Dar stiti cã la Vaslui este foarte greu. Nu întotdeauna finantele te ajutã, cã de idei nu ducem niciodatã lipsã (…)Festivalul este unul care presupune mai multe componente. Am avut o paradã si un moment artistic în Centrul civic al orasului Vaslui (…)La Vaslui a fost si întâlnirea celor cinci grupuri de reconstruc…, ei spun reenectment, dar este vorba de reconstituire istoricã si un moment în care s-au adus solii la Curtea Domneascã, care au avut loc în Centrul civic al Vasluiului, toate cele trei trupe de reconstituire istoricã aducându-i omagii domnitorului care se afla undeva sus, apoi ne-am îndreptat înspre Podul Înalt”.

Dilema directoarei Muzeului Judetean Vaslui: Suceava este în Moldova lui Stefan cel Mare sau în Bucovina lui Flutur?

MICI BÂLBE… Ramona Mocanu ne-a mai explicat cã acest festival medieval va deveni o traditie la Vaslui si cã este unic în Moldova: „Ne dorim ca acest festival sã devinã unul de succes Eu zic cã anul acesta a început foarte bine si sper sã se termine la fel de bine, dacã nu si mai bine si sper din tot sufletul ca acest festival sã fie unul de referintã. Sã stiti cã în Moldova nu existã un asa festival. Este unul în Suceava, dar acolo este Bucovina, nu Moldova (sic!). Si atunci vorbim de un festival care nu se vrea sã intre la concurentã cu cineva, dar sã fie unul care sã reuneascã oameni de peste tot si sã fie unul de referintã, pentru ca Vasluiul sã-si schimbe sau asupra Vasluiului sã se schimbe perceptia. Eu sunt ferm convinsã si nu am nicio îndoialã, cã doar cultura este cea care poate sã schimbe fata acestui judet. Este Cenusãreasa bugetelor, dar cum spuneam, trebuie sã recunosc cã de data aceasta am fost foarte sprijinitã, ca de fiecare data când vine vorba de activitatea muzeului. Am fost foarte sprijinitã ca acest eveniment sã iasa asa cum trebuie. Acest festival este cel care redeschide Podul Înalt, dupã banii de refacere a lui”, a mai spus organizatoarea festivalului medieval.