JANDARMERIA CHEVRON, PROTEJATÃ (SI) DE JUDECÃTORI!
COSMARUL CONTINUÃ Pungestenii nu au reusit sã scape de sutele de jandarmi care patruleazã în comunã ca într-o zonã de rãzboi. Judecãtorii vasluieni au respins sãptãmâna trecutã cererea de emitere a ordonantei presedintiale depusã la Judecãtoria Vaslui de cãtre juristul în drept european Simona Niculescu, fãcutã pentru retragerea trupelor de jandarmi de pe teritoriul comunei Pungesti prin încetarea declarãrii acestei zone drept zonã specialã de sigurantã publicã. Pentru a fi siguri de rezultat, Jandarmeria depusese la Curtea de Apel Iasi, cu doar câteva minute înainte de a începe procesul la Vaslui, o cerere de strãmutare pe motiv de bãnuialã legitimã, pe motiv cã nu au încredere în obiectivitatea judecãtorilor vasluieni. Desi trebuiau sã dea o motivatie clarã la aceastã decizie, magistratii au întârziat cât au putut emiterea motivatiei. Abia la insistentele reporterilor VRN, am putut intra în posesia motivatiei judecãtorilor. Astãzi, avocatul Oana Iovu va depune la Judecãtorie un apel la sentinta magistratilor, sperând cã dreptatea va triumfa si locuitorii din Pungesti vor redeveni cetãteni europeni.
Actiunea depusã în instantã, la Judecãtoria Vaslui, pentru obtinerea unei ordonante presedintiale în vederea încetãrii declarãrii acestei zone drept zonã specialã de sigurantã publicã, de cãtre jurista în drept european Simona Niculescu, a fost respinsã de judecãtori sãptãmâna trecutã, motivarea acestei decizii fiind fãcutã publicã cu mare greutate. În cererea de chemare în judecatã, se cerea „încetarea comportamentului prepusilor institutiei Jandarmeriei Române, comportament ce încalcã drepturile fundamentale ale omului, respectiv dreptul la liberã circulatie pe teritoriul comunei Pungesti, pânã la solutionarea irevocabilã a procesului ce face obiectul dosarului nr. 8135/333/2013, aflat pe rolul Judecãtoriei Vaslui”. Dupã aflarea verdictului, doamna Simona Niculescu a anuntat cã va face apel la decizia de respingere a cauzei privind emiterea ordonantei presedintiale, însã este uimitã nu doar de felul în care a fost solutionatã cauza de cãtre judecãtor, ci si de modul în care s-a fãcut comunicarea solutiei în dosar. „Ceea ce mi se pare extraordinar, în afara solutiei în aceastã cauzã, este faptul cã am primit motivarea prin postã la Curtea de Apel Arges, asta desi am avocat la Vaslui, care a cerut sã i se transmitã de urgentã, prin fax sau mail, acest document, pentru a putea înainta apelul cât mai curând. S-au pierdut trei zile, timp în care deja putea fi judecat apelul, si, dacã am fi primit o solutie corectã, pungestenii ar fi putut circula iar liber în propria comunã”, a declarat Simona Niculescu.
Motivatie în favoarea Jandarmeriei
„În motivarea în fapt a cererii, reclamantii, (Asociatia „România fãrã Ei” si jurista în drept european Simona Niculescu, n. red.) au sustinut cã cererea dedusã judecãtii îndeplineste conditiile de admisibilitate ce reglementeazã materia ordonantei presedintiale, în sensul cã se impune urgenta mãsurii de încetare a oricãror acte sau actiuni din partea pârâtei si a prepusilor sãi de a încãlca, a îngrãdi si a conditiona dreptul la libera circulatie prevãzut si garantat de art. 25 din Constitutia României, precum si dreptul la proprietate care este inviolabil, la fel garantat de Constitutia României. Reclamantii au arãtat cã, neluarea acestei mãsuri urgente este susceptibilã sã afecteze drepturile fundamentale mai sus mentionate, cu atât mai mult cu cât mãsura din prezenta ordonantã are caracter vremelnic pânã la solutionarea pe fond a actiunii în rãspundere civilã delictualã înregistratã pe rolul Judecãtoriei Vaslui. De asemenea, apreciazã reclamanta cã paguba produsã prin neluarea unei astfel de mãsuri vremelnice reprezintã însãsi îngrãdirea, restrictionarea si conditionarea drepturilor fundamentale mentionate. (…) În fundamentarea cererii, reclamantii au invocat Directiva nr. 38/CE/29.04.2004 ce statueazã cã libera circulatie a persoanelor constituie una din libertãtile fundamentale, în spatiul european fãrã frontiere interne, libertatea fiind asiguratã în conformitate cu dispozitiile tratatului. Restrângerea liberei circulatii a cetãtenilor Uniunii si a membrilor lor de familie, indiferent de cetãtenie, se poate face numai pentru motive de ordine publicã, siguranta publicã sau sãnãtate publicã, iar mãsurile luate din motive de ordine publicã sau sigurantã publicã trebuie sã respecte principiul proportionalitãtii si sã se întemeieze exclusiv pe conduita persoanei în cauzã”, se aratã în motivarea solutiei. Drept rãspuns la aceste argumente, „Este adevãrat cã prin Constitutia României se recunoaste dreptul la liberã circulatie a cetãtenilor pe teritoriul României, însã acest drept nu este unul absolut, ci relativ, fiind susceptibil de a fi restrâns în conditiile expres prevãzute de art.53, în continutul cãruia se specificã si necesitatea asigurãrii ordinii si sigurantei publice. (…) Directiva nr.33/CE/29.04.2004 nu este aplicabilã în cauzã, obiectul acesteia fiind în sensul de asigurare a libertãtii de circulatie a cetãtenilor statelor membre ale Uniunii Europene, pe teritoriul acestora, (respectiv dreptul de intrare si iesire din/în aceste state) si nu a libertãtii de circulatie pe teritoriul statului european ce a permis deja resortisantului intrarea sa”. Mai mult decât atât, judecãtorii au considerat cã nu se impune emiterea unei ordonante presedintiale pentru libera circulatie în zona Pungesti si plecarea efectivelor de jandarmi, dat fiind cã „admisibilitatea ordonantei presedintiale presupune îndeplinirea cumulativã a conditiilor referitoare la urgentã, caracter provizoriu, neprejudecarea fondului prin stabilirea aparentei dreptului. Îndeplinirea unei singure cerinte impuse de lege nu este suficientã pentru a deduce existenta ori pentru a complini absenta celorlalte conditii”, au considerat magistratii.
Sãtenii se simt amenintati. Mariana Morosanu spune cã este urmãritã, ca pe timpul Securitãtii
La proces a fost prezentã si Mariana Morosanu, care a declarat în fata instantei cã este urmãritã de cãtre reprezentanti ai organelor de ordine ce au exercitat acte de presiune fizicã si psihicã asupra ei. Protestatara a declarat faptul cã i-a fost fricã sã se deplaseze în localitatea Pungesti, întrucât detinea informatii cã este urmãritã de organele jandarmeriei în scopul de a fi interogatã cu privire la protestele la care luase parte în serile precedente. Judecãtorii au considerat însã cã „sustinerile numitei M.M. sunt vagi, prin neindicarea în concret a actelor si faptelor materiale sãvârsite de cãtre organele de ordine publicã de naturã sã nascã în persoana acesteia o stare de presiune fizicã si psihicã, nefiind susceptibile sã conducã la stabilirea în mod obiectiv a situatiei de fapt”. Mai mult decât atât, în legãturã cu presiunile, bãtãile, amenintãrile, amenzile si dosarele penale la care au fost supusi, din partea jandarmilor, pe tot timpul manifestãrii, locuitorii din Pungesti, unii chiar fãrã a lua parte la proteste, judecãtorii au considerat cã: „Se invocã caracterul notoriu al abuzurilor exercitate de organele de ordine publicã asupra protestatarilor, însã trebuie precizat cu privire la acest aspect cã acest caracter notoriu se întemeiazã pe aprecierea reprezentantilor mass-media, articolele de presã sau reportajele audio-video neconstituind mijloace legale de probã, susceptibile de a fundamenta solutia unei instante în conditiile în care este necesarã respectarea principiului nemijlocirii administrãrii probelor, ca si garantie a impartialitãtii instantei. În caz contrar, simplele articole de presã ca atare ar substitui, într-un mod contrar statului de drept, în care justitia se realizeazã exclusiv prin instantele judecãtoresti, necesitatea oricãrei judecãti”.
Judecãtorii au refuzat sã vadã evidenta: filmãri, poze sau înregistrãri cu abuzurile jandarmilor
Practic, toate filmãrile, fotografiile, declaratiile persoanelor abuzate, relatãrile fãcute în diversele ziare sau posturi de televiziune a cãror reprezentanti au fost prezenti la fata locului, nu prezintã garantii cã sunt obiective. Nici faptul cã, de câteva sãptãmâni, circulatia în comuna Pungesti este restrictionatã, oricine trece prin zonã fiind legitimat, interogat cu privire la motivul si durata vizitei, nu a constituit un motiv pentru emiterea acestei ordonante presedintiale. Mai mult decât atât, terenul pe care, pânã de curând, s-a aflat tabãra de rezistentã de la Silistea a fost pãzit, o perioadã, de jandarmi la fel de bine ca perimetrul Chevron. Acest lucru a fost declarat în dosar de jurista Simona Niculescu, reprezentanta Asociatiei „România fãrã Ei”, care s-a deplasat în preziua procesului în tabãrã, însotitã de executorul judecãtoresc Alin Silitrã, de avocatul Oana Iovu si reprezentantul cotidianului Vremea Nouã: „dupã fixarea, de-a latul drumului în cauzã, a gardurilor de protectie si dupã constituirea unui cordon uman în dreptul acestuia, au comunicat reclamantei cã accesul în tabãrã nu poate fi permis decât în prezenta proprietarului terenului pe care este amplasatã tabãra si doar în grupuri de câte 3-4 persoane doar pentru ca cei care au luat, anterior parte la protestele împotriva Chevron, sã-si poatã recupera bunurile personale, aflate în tabãra evacuatã în seara anterioarã încheierii procesului verbal. Reprezentantii Jandarmeriei au declarat faptul cã nu pot permite accesul în tabãrã decât în grupuri mici de maxim 4-5 persoane, însotite de jandarmi, accesul fiecãrui grup astfel constituit urmând a fi permis, dupã ce grupul anterior intrat, va fi iesit din perimetrul de sigurantã. În legãturã cu misiunea lor în cauzã, membrii din cadrul Jandarmeriei au declarat cã misiunea lor este aceea de a asigura ordinea si securitatea zonei, în conditiile în care au avut loc proteste care au degenerat în încãlcãri ale ordinii si linistii publice”. Instanta însã a retinut în motivare doar faptul cã celor patru li s-a permis accesul dupã legitimare, fãrã a fi întrebate despre scopul prezentei lor în tabãrã, desi, cu câteva rânduri mai sus se precizeazã cã „cadre ale Politiei si Jandarmeriei, care i-au solicitat executorului judecãtoresc S. A. sã precizeze scopul venirii în zonã, fiind totodatã legitimat”. De altfel, de „frica” protestatarilor, au fost suplimentate fortele de jandarmi si la Judecãtoria Vaslui, cu ocazia acestui proces, inclusiv a doua zi, când s-a dat pronuntarea solutiei. Asta cu toate cã în ziua procesului, au fost prezenti doar circa 20 de protestatari, care au manifestat în liniste, numãrul lor fiind întrecut de cel al jandarmilor, prezenti în holul institutiei sau în sala de judecatã.
Jandarmeriei i-a fost fricã de judecãtorii vasluieni
Cu doar câteva minute de a începe procesul la Judecãtoria Vaslui, respectiv pe 11 decembrie, ora 11.53, Jandarmeria a trimis, prin fax, la Curtea de Apel Iasi, o cerere de strãmutare a procesului pe motiv de bãnuialã legitimã si de suspendare a cauzei pânã la solutionarea acestei cereri. „Întrucât în opinia noastrã, în speta deschisã discutiei, existã o îndoialã cu privire la impartialitatea judecãtorilor din cauza circumstantelor procesului”, este motivul arãtat în cererea Jandarmeriei. Extrapolând, fie Jandarmeria are probe cã justitia vasluianã este dacã nu coruptã, atunci prea putin obiectivã, fie, organele statului stiu cã decizia de a declara comuna Pungesti drept zonã specialã de securitate este la marginea legii, existând posibilitatea ca un judecãtor scrupulos sã emitã ordonanta de încetare a stãrii speciale. „Toate aceste actiuni, inclusiv aceastã cerere a Jandarmeriei, sunt fãcute sã tragã de timp. Nu vãd si nu am vãzut rostul acestei solicitãri de strãmutare, fãcute la o instantã superioarã, din Iasi, cu doar 7 (sapte) minute înainte de a începe judecarea cauzei la Judecãtoria din Vaslui. Cât priveste efectul cererii, în primul rând am pierdut, în al doilea rând cererea a rãmas caducã, si, dacã era cineva care sã cearã strãmutarea pentru motivele invocate de Jandarmerie, eram eu aceea!”, a mai declarat jurista Simona Niculescu.
ISJ Vaslui considerã ca e normal sã fie împãrtite pliante Chevron în scoli!
APROBARE Conducerea Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Vaslui aprobã atitudinea lui lonel Dior, directorul Scolii din Bãcesti, care a acceptat sãptãmâna trecutã ca reprezentantii Chevron sã împartã daruri si pliante elevilor. „Directorii pot colabora cu diversi agenti economici, deoarece regulamentul si legea nu interzic acest lucru”, a declarat Gabriela Plãcintã, inspector scolar general al ISJ Vaslui.
Încercãrile companiei Chevron de a câstiga încrederea comunitãtii locale din Bãcesti s-au soldat cu un esec total, motiv pentru care a fost schimbatã strategia. Printr-un mod cât se poate de josnic, acestia au încercat sã intre în casele oamenilor prin intermediul copiilor lor, profitând de naivitatea si credulitatea acestora. Reprezentantii Chevron le-au împãrtit cadouri însotite de pliante, chiar în interiorul scolii, cu permisiunea directorului Ionel Dior, cel care a cedat la insistentele primarului. Conducerea Inspectoratului Scolar sustine cã, desi nu a fost informatã despre aceastã actiune întreprinsã de Chevron în scolile din comuna Bãcesti, nu este nimic iesit din comun ca un agent economic, indiferent cã este vorba despre Goscom, E.ON sau Chevron, sã colaboreze cu directorii scolilor si sã ofere diverse cadouri elevilor. Mai mult, astfel de colaborãri sunt binevenite în perioada sãrbãtorilor de iarnã, atunci când cadrele didactice vor sã le aducã zâmbetul pe buze elevilor. „Nu am vorbit cu domnul director despre acest subiect, am aflat ulterior. Totusi, directorii pot colabora cu diversi agenti economici, deoarece regulamentul si legea nu interzic acest lucru. Legea si regulamentul interzic politica în scoalã si prozelitismul religios. Nu este pentru prima datã când un agent economic oferã cadouri elevilor, care au mai primit daruri în trecut si de la E.ON sau Rulmentii Bârlad. Într-adevãr, domnul director a sunat un inspector sã îl întrebe dacã este în regulã sã accepte împãrtirea rechizitelor, iar domnul inspector i-a recomandat sã informeze mai întâi pãrintii”, a declarat Gabriela Plãcintã, inspector scolar general al ISJ Vaslui.
COMUNICAT DE PRESÃ
Evenimentele de la Pungesti, în atentia Avocatului Poporului
„Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu în legãturã cu situatia din comuna Pungesti, judetul Vaslui si evenimentele petrecute pe raza acestei localitãti, cu prilejul recentelor proteste. În exercitarea atributiilor conferite de lege, reprezentantii institutiei Avocatului Poporului s-au deplasat în comuna Pungesti, unde au discutat cu oficialitãtile din cadrul primãriei. De asemenea, au fost initiate întâlniri cu reprezentantii Jandarmeriei si urmeazã sã aibã loc discutii cu participantii la protest. Verificãrile sunt în curs de desfãsurare, iar concluziile vor fi aduse la cunostinta opiniei publice”, se aratã în comunicatul de presã al acestei institutii, comunicat semnat de Matei Vârtosu, purtãtor de cuvânt al Avocatului Poporului. Acesta a spus cã nu stie cât vor dura cercetãrile la Pungesti, însã în zilele urmãtoare se vor purta discutii si cu sãtenii care au luat parte la acele evenimente.
