Taxa de salubrizare crește în județul Vaslui! Primarii din orașe aveau mandat să se opună, însă Boroș de la Bârlad a spart blocada

CU PRIMARII DIN RURAL, TRIFAN CREȘTE PREȚUL LA GUNOI… Se anunță un viitor dificil din punct de vedere financiar pentru populația județului Vaslui care, în anii următori, se va confrunta cu facturi, impozite și taxe tot mai mari. E nota de plată pe care va trebui să o achităm după ce Uniunea Europeană a direcționat sute de milioane de euro spre județul nostru pentru a moderniza fie rețeaua de apă și canal, fie serviciul de salubritate. Finanțatorul ne-a dat toți acești bani, însă a pus și o condiție care nu poate fi ignorată. Toate aceste sisteme vor trebui să devină sustenabile, adică să se întrețină singure, fără ajutor financiar din partea administrațiilor publice. Pentru asta, ni s-a stabilit un plan tarifar și la apă, dar și la gunoi. Dacă la apă nu mai este un secret de mult timp că plătim printre cele mai mari facturi din țară, acum tragem tare ca și la gunoi să urcăm pe podium. Pentru a exemplifica evoluția prețurilor, precizăm că în 2019, pe urbanul din județul Vaslui, taxa specială de salubrizare era de 12,15 lei de persoană, în timp ce în anul 2038 ea este preconizată să urce la 48,62 lei de persoană. Nici populația din mediul rural nu scapă de scumpiri. Dacă în 2019, această taxă era de 7,77 lei/persoană, în 2038 se așteptă să crească la 31,1 lei. Trebuie să facem mențiunea că vorbim de valori maximale, adică până unde aceste taxe pot să crească, iar valoarea efectivă va depinde și de cât de bine știe un primar să se gospodărească. Din fericire, toate aceste majorări vor trebui să treacă și prin filtrul Consiliilor Locale, pentru că vorbim de taxe locale. Din nefericire, ce s-a întâmplat în ultimele zile arată că legislativele locale nu mai au nicio putere de decizie, pentru că deciziile finale se iau în Adunarea Generală a Acționarilor din cadrul ADIV, acolo unde toți primarii din județ sunt membri. Iar cel mai bun exemplu pentru a înțelege cât preț se mai pune pe hotărârile Consiliului Local este primarul municipiului Bârlad, Dumitru Boroș. În urmă cu două săptămâni, acesta primise mandat negativ din partea Consiliului Local, adică să nu voteze majorarea taxelor de salubrizare pentru populația municipiului Bârlad. Marți, însă, când a avut loc Adunarea Generală a Acționarilor din cadrul ADIV, primarul Dumitru Boroș nu s-a mai prezentat la vot, iar asta, potrivit reprezentanților ADIV, ar însemna o aprobare tacită a majorării. Practic, Boroș nu s-a mai sinchisit să vină la Vaslui și să spună clar că se opune majorării, așa cum a decis Consiliul Local Bârlad, ci a preferat să absenteze și astfel să se supună majorității. Din cei 86 de membri ai asociației, doar 66 au fost prezenți, iar președintele Consiliului Județean Vaslui nu a exercitat dreptul de vot. Au rămas, astfel, 65 de voturi valabil exprimate, suficiente pentru ca ședința să se desfășoare în condiții de cvorum. Dincolo însă de cifre și de justificări economice, întâlnirea de marți a scos la iveală o realitate care ar trebui să-i preocupe pe toți vasluienii: județul se pregătește să intre într-o nouă etapă a gestionării deșeurilor, una în care ni se spune că tehnologia va avea un rol tot mai important, cu costuri pe măsură. În cadrul ședinței, s-a vorbit despre pubele cu cip, personalizate pentru fiecare beneficiar, despre mașini dotate cu cântar, pentru că pe viitor asta se va urmări: ca fiecare beneficiar să plătească în funcție de cât gunoi produce. Numai că în această ecuație, vasluianul de rând se pregătește să fie mai degrabă beneficiarul unei facturi mai mari și mai puțin partenerul real al unei reforme.

AGA ADIV a aprobat, marți, cu majoritate de voturi, documentația pentru organizarea unei noi licitații, majorarea taxelor speciale de salubrizare pentru anul 2027, ajustarea tarifelor pentru depozitare, transfer și sortare, precum și majorarea tarifelor de colectare și transport în cele cinci zone ale județului. Cu alte cuvinte, direcția a fost stabilită: pe hârtie, serviciul va deveni mai tehnologizat, mai complex și, aproape inevitabil, mai scump. Întrebarea care rămâne este dacă va deveni și mai eficient pentru că județul Vaslui se confruntă în continuare cu o problemă foarte mare: infrastructura rutieră precară din rural nu permite operatorilor să presteze serviciul așa cum și-au luat angajamentul că o vor face.

O nouă licitație, un nou contract și promisiunea unui sistem modern

Primul punct important al ordinii de zi a vizat aprobarea documentației necesare atribuirii contractului de delegare a gestiunii activității de colectare separată și transport separat al deșeurilor municipale în județul Vaslui. Nu este vorba despre o procedură administrativă oarecare. Actualele contracte de delegare se apropie de final, iar autoritățile trebuie să organizeze din timp licitațiile pentru desemnarea operatorilor care vor asigura continuitatea serviciului. Situația celor cinci loturi este următoarea: Lotul I – Negrești: 2 ianuarie 2029; Lotul II – Vaslui: 30 noiembrie 2027; Lotul III – Huși: 28 august 2027; Lotul IV – Bârlad: 30 octombrie 2027; Lotul V – Roșiești: 13 august 2028. Zona Huși are prioritate, deoarece actualul contract nu mai poate fi prelungit. Prin urmare, procedurile trebuie pregătite din timp, pentru ca tranziția către viitorii operatori să nu afecteze colectarea deșeurilor. Până aici, lucrurile sunt cât se poate firești. Orice serviciu public trebuie să aibă continuitate, iar pregătirea unei noi licitații este obligatorie. Lucrurile încep să se complice când analizăm ce fel de sistem își propune ADIV să introducă în următorii ani. Viitorul caiet de sarcini are în vedere implementarea instrumentului economic „plătește pentru cât arunci”. În teorie, principiul este simplu și chiar corect: fiecare beneficiar ar trebui să plătească în funcție de cantitatea de deșeuri pe care o produce, nu după o formulă generală, care îi tratează în mod egal pe cei care aruncă puțin și pe cei care aruncă mult. Numai că, pentru aplicarea acestui sistem, se preconizează achiziționarea unor pubele dotate cu cipuri, individualizate pentru fiecare beneficiar. Totodată, autospecialele care vor colecta gunoiul ar urma să fie echipate cu sisteme de cântărire, astfel încât să poată fi determinată cantitatea ridicată de la fiecare gospodărie. Așadar, în teorie avem imaginea unui sistem modern, digitalizat, în care fiecare kilogram de gunoi este identificat și contabilizat. În practică, însă, vorbim despre investiții considerabile, echipamente care trebuie cumpărate, întreținute și reparate, precum și despre o infrastructură care trebuie adaptată pentru a funcționa în toate localitățile județului. Ori, când noi încă mai avem ulițe unde mașinile operatorilor nu pot pătrunde din cauza noroaielor, la ce ne folosesc pubelele cu cip? Iar aici apare prima mare problemă: Vasluiul nu înseamnă doar bulevarde asfaltate și străzi pe care autospecialele pot circula fără dificultate, înseamnă și sute de sate, ulițe înguste, drumuri neasfaltate, gospodării izolate și oameni în vârstă care abia reușesc să gestioneze activitățile cotidiene. Se pare că cei care gestionează în prezent acest sistem de colectare a deșeurilor se pregătescă să construiască un sistem pornind de la ceea ce ar trebui să existe, nu de la ceea ce există în realitate în județul Vaslui. Cu toate acestea, proiectul a fost aprobat cu 63 de voturi pentru și două împotrivă. S-au împotrivit municipiul Huși, prin primarul Ioan Ciupilan, și comuna Vinderei, prin primarul Ionuț Ghiur.

Taxa de salubrizare crește în 2027. Planul pentru următorii ani este și mai îngrijorător

Al doilea punct de pe ordinea de zi a vizat aprobarea cuantumului taxei speciale de salubrizare pentru anul 2027. În prezent, serviciul de salubrizare din județ este organizat prin Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor, implementat prin ADIV, structură care asigură gestionarea în comun a serviciului și a infrastructurii aferente. Finanțarea se realizează prin tarife, în cazul serviciilor de care beneficiarii se bucură individual, pe bază de contract, și prin taxe speciale, în cazul prestațiilor realizate în beneficiul comunității sau al utilizatorilor care beneficiază de serviciu fără contract. Există și o obligație importantă: sistemul trebuie să se susțină financiar din veniturile obținute, fără să transforme bugetele administrațiilor locale într-o sursă permanentă de subvenționare. Altfel spus, banii necesari funcționării serviciului trebuie să vină, în cea mai mare parte, de la cei care beneficiază de el. Numai că această regulă are o consecință directă: atunci când costurile cresc, presiunea se transferă, mai devreme sau mai târziu, asupra populației. În prezent, valoarea taxei speciale de salubrizare este de 20,37 lei în mediul urban și de 13,08 lei în mediul rural. Atenție însă: acestea sunt plafoane maximale, nu taxe obligatorii aplicate în toate localitățile. La Vaslui, de exemplu, administrația locală a considerat suficientă o taxă de 19 lei de persoană pentru acoperirea costurilor serviciului prestat de Financiar Urbana. În comuna Hoceni, taxa a rămas de cîțiva ani în jurul valorii de 7 lei, iar serviciul funcționează fără probleme majore. Exemplele sunt importante, pentru că demonstrează că valoarea facturii nu depinde exclusiv de regulile generale stabilite la nivel județean. Contează foarte mult și modul în care administrațiile locale își gospodăresc serviciile, implicarea personalului din primării, organizarea colectării și capacitatea de a valorifica separat deșeurile reciclabile. Sunt primării care se implică direct și încearcă să reducă volumele de deșeuri preluate de operatori. Sunt însă și administrații care preferă să aștepte ca toate problemele să fie rezolvate de alții, după care se plâng că facturile sunt prea mari. Pentru anul 2027, ADIV propune majorarea taxei maxime la 21,90 lei de persoană în mediul urban și 14,01 lei în mediul rural. La prima vedere, creșterile nu par spectaculoase: 1,53 lei în urban și 0,93 lei în rural. Problema reală nu este însă doar majorarea de anul viitor, ci ceea ce arată planul tarifar pentru perioada următoare. Documentul indică o evoluție care ar trebui să dea de gândit oricărui contribuabil. În 2034, taxa maximă ar urma să ajungă la 36,38 lei de persoană în mediul urban și 23,37 lei în mediul rural. În 2038, valorile ar putea urca la 48,63 lei în urban și 31,10 lei în rural. Așadar, în mai puțin de 12 ani, taxa maximă din mediul urban ar putea ajunge la aproape două ori și jumătate față de nivelul actual, în timp ce în mediul rural ar putea depăși de două ori valoarea de astăzi. Așa cum am mai scris, vorbim despre valori maximale prevăzute în planificarea tarifară, nu despre taxe care vor fi aplicate automat, în fiecare localitate. Însă ce este îngrijorător este că nimeni din administrație nu explică documentul și populației județului, pentru a fi pregătită asupra a ceea ce urmează. Ni se spune permanent că trebuie respectat planul tarifar. Foarte bine! Dar cîți vasluieni știu ce prevede acesta? Cîți au văzut proiecțiile pentru 2034 sau 2038? Cîți înțeleg ce investiții justifică aceste creșteri și ce îmbunătățiri concrete vor primi în schimb? O reformă care se plătește din buzunarul cetățeanului ar trebui explicată cetățeanului. Nu este suficient ca primarii să ridice mâna într-o ședință și să aprobe o taxă care va deveni, ulterior, o problemă pentru fiecare familie. La acest punct, majorarea pentru 2027 a fost aprobată cu 61 de voturi pentru. Împotrivă au votat Ioan Ciupilan, primarul municipiului Huși, și Ionuț Ghiur, primarul comunei Vinderei. S-au abținut Ion Gentimir, primarul comunei Tătărăni, și Petrică Simiuc, primarul comunei Todirești.

Operatorii cer tarife mai mari. AGA spune „da”

Al treilea punct a vizat ajustarea tarifelor pentru depozitarea deșeurilor reziduale, transferul deșeurilor municipale și sortarea fracțiilor reciclabile. Solicitarea a venit din partea operatorului SC Romprest Energy SRL București, care administrează depozitul de la Roșiești. Motivația invocată a fost creșterea salariului minim, majorarea cheltuielilor cu carburanții și evoluția indicelui prețurilor de consum, calculat la 114,42% pentru perioada septembrie 2025 – august 2026. Noile tarife propuse, fără TVA, sunt: sortarea deșeurilor reciclabile de hârtie, carton, metal, plastic și sticlă: 622,94 lei/tonă; transferul deșeurilor reziduale: 103,64 lei/tonă; transferul deșeurilor reciclabile: 143,18 lei/tonă; depozitarea deșeurilor reziduale: 166,84 lei/tonă. La acest punct, majorările propuse au fost aprobate aproape fără opoziție. Singurul vot împotrivă a aparținut municipiului Huși.

Cinci zone, cinci operatori și o majoritate care a aprobat scumpirile

Al patrulea punct a fost dedicat ajustării tarifelor pentru colectarea separată și transportul separat al deșeurilor menajere și similare, inclusiv a fracțiilor reciclabile. Votul s-a desfășurat separat, pe cele cinci zone ale județului: Negrești, Vaslui, Huși, Bârlad și Roșiești. În zona Vaslui, de exemplu, tariful pentru colectarea și transportul deșeurilor reziduale urma să crească de la 393,23 lei/tonă la 416,03 lei/tonă. Pentru deșeurile reciclabile de hârtie, metal, plastic și sticlă, tariful propus a crescut de la 934,11 lei/tonă la 988,28 lei/tonă. Situația voturilor a fost următoarea: zona Negrești: din cele opt UAT-uri, șapte au avut reprezentanți la ședință și toți au votat „pentru”. Zona Vaslui: din 29 de UAT-uri, au fost reprezentate doar 19. S-au înregistrat 18 voturi pentru și o abținere, cea a primarului municipiului Vaslui, Lucian Braniște, care primise mandat din partea Consiliului Local să nu voteze această majorare. Zona Huși: din 13 UAT-uri cu drept de vot, 12 au participat la vot. Unsprezece au votat „pentru”, iar singurul vot împotrivă a fost cel al primarului Ioan Ciupilan. Zona Bârlad: din cele 22 de UAT-uri cu drept de vot, 17 au avut reprezentanți. Șaisprezece au votat pentru și unul împotrivă, respectiv primarul comunei Vinderei, Ionuț Ghiur.

Primarul Boroș de la Bârlad nu a mai venit la ședință deși primise mandat de la Consiliul Local să se opună majorării

BOROȘ A JUCAT PENTRU MAJORAREA TARIFELOR DEȘI CL A SPUS NU… Pe zona Bârlad s-a înregistrat și o absență importantă, cea a primarului Dumitru Boroș. Potrivit reprezentanților ADIV, absența unui reprezentant al unei UAT de la ședință este interpretată ca adoptare tacită a proiectului. Numai că în cazul Bârladului, la precedenta ședință a Consiliului Local, primarul Dumitru Boroș nu primise mandat din partea legislativului local pentru majorarea tarifelor pentru colectarea separată și transportul separat al deșeurilor menajere și similare, inclusiv al fracțiilor reciclabile.

În final, toate solicitările de majorare a tarifelor operatorilor au trecut

ORAȘELE S-AU OPUS, DAR AU DECIS COMUNELE… Paradoxul este că unele dintre cele mai importante comunități ale județului, inclusiv municipiile Vaslui, Huși și Bârlad, au exprimat, prin pozițiile adoptate la nivelul consiliilor locale sau prin voturile reprezentanților lor, rezerve ori opoziție față de aceste majorări. Cu toate acestea, deși cele trei municipii reprezintă o treime din populația județului, majoritatea formată în AGA ADIV a „neutralizat” orice formă de opoziție.

Ionuț Ghiur: „Oamenii de la sate îi vor plăti greșelile!”

UN PRIMAR ARATĂ CĂ CENTRALIZAREA ÎN ADIV NU ESTE BUNĂ… Cea mai fermă poziție critică a venit din partea primarului comunei Vinderei, Ionuț Ghiur, care a votat împotriva documentației pentru noua licitație și împotriva majorărilor de tarife. Edilul consideră că ADIV construiește un sistem prea costisitor și prea puțin adaptat realităților din mediul rural. „ADIV proiectează viitorul din birouri. Oamenii de la sate îi vor plăti greșelile!”, a transmis acesta după ședință. Primarul a criticat în special ideea introducerii unor pubele cu cip, a autospecialelor Euro 6, a brațelor mecanice și a cântarelor care să determine cantitatea de gunoi ridicată de la fiecare gospodărie. Nu tehnologia îl deranjează, spune acesta, ci faptul că proiectul pare construit fără o analiză suficientă a condițiilor din teren. Câte ulițe sunt asfaltate? Pe câte pot circula autospecialele? Unde pot întoarce acestea? Cum vor fi deserviți bătrânii care locuiesc singuri și gospodăriile aflate la distanță de drumurile principale? Sunt întrebări concrete, la care un caiet de sarcini ar trebui să ofere răspunsuri înainte de a deveni obligații financiare pentru comunități. Ghiur a mai atras atenția că viitorii operatori vor porni de la tarifele actuale, în care vor trebui să includă și investițiile în echipamentele suplimentare, întreținerea și reparațiile acestora. Prin urmare, există riscul ca modernizarea sistemului să genereze noi costuri care vor fi transferate beneficiarilor. Edilul a prezentat și două propuneri punctuale. Prima: primăriile care colectează separat materialele reciclabile și le predau direct pe o platformă să nu mai plătească operatorului servicii de colectare pe care acesta nu le-a prestat. Să fie achitate doar transportul și operațiunile efectiv realizate. A doua: dacă o comunitate predă separat cartonul, plasticul și sticla, tariful pentru sortare ar trebui să reflecte operațiunile care mai sunt efectiv necesare, nu să fie aplicat automat la același nivel ca în cazul deșeurilor amestecate. Potrivit primarului, răspunsul primit din partea ADIV a fost că asemenea prevederi nu sunt posibile, fiind considerate clauze abuzive. „Abuziv față de cine? Față de operatorul care ar ști de la început ce servicii trebuie să presteze și ce tarife să oferteze? Dar față de cetățeanul care plătește pentru servicii pe care nu le primește, cine îl apără?”, a întrebat edilul.