EMOTII…. O fetitã de 12 ani, din satul Pogãnesti, comuna Stãnilesti, Stefania Iancu, a reusit sã publice o carte de poezii, scrise de ea, la vârsta la care alti copii încã se strãduiesc sã desluseascã tainele versurilor din manual. Cu un talent evidentiat de profesorii sãi si chiar de juriile unor concursuri de literaturã, la care a participat, Stefania a adunat toate poezioarele scrise în ultimii ani, iar anul acesta a publicat volumul sãu de debut, “Vis de copil”. Cele aproape 50 de creatii, spune autoarea, sunt scrise cu multe sentimente. Pentru cã are câteva poezii foarte sensibile despre animãlutele îndrãgite, unii o considerã o “micutã Elena Farago”, îndrãgita poetã, originarã din Bârlad, care a cucerit inimile cititorilor, cu poeme din lumea necuvântãtoarelor.
Stefania Iancu are 12 ani si este elevã la Scoala “Mihail Sadoveanu” din Husi. De loc, este din satul Pogãnesti, comuna Stãnilesti, iar primele clase le-a urmat în comuna natalã. A venit apoi la Husi, pentru cã a gândit cã aici ar putea avea o perspectiveã mai bunã si pentru pasiunea sa, un pic mai putin obisnuitã, pentru un copil cu o vârstã atât de fragedã. Stefania compune versuri si deja a lansat primul sãu volum. Cartea se numeste “Vis de copil” si contine în jur de 50 de creatii. Poeziile abundã de inocenta si gingãsia, specificã vârstei, iar plusul, care a fãcut ca dascãlii ei sã fie încântati de talentul fetitei, vine dintr-o sensibilitate deosebitã, specificã poetilor, pentru tot ceea ce se petrece în jurul ei. Nu a rãmas personaj interesant în satul natal si nici eveniment care sã îl atragã atentia, fãrã câteva versuri închinate de micuta poetã. Anotimpurile, pãrintii si fratiorul ei, rudele sau atmosfera satului natal de pe malul Prutului, toate au devenit motiv de creatie. Cele mai duioase versuri însã par a fi cele rezervate animãlutelor îndrãgite de fetitã, lucru care îi face pe dascãlii sãi sã o asemene cu Elena Farago, celebra poetã vasluiancã, nãscutã la Bârlad, care a cucerit lumea literaturii române, cu poezii despre necuvântãtoare.
Literatura, cea mai bunã prietenã si confidentã!
“Eu compun cam de la vârsta de 5 ani. Atunci nu stiam sã scriu, dar îi spuneam mamei versurile, iar ea, dupã ce le mai ajusta putin, le pãstra. Când am învãtat sã scriu si sã citesc, singurã mi-am fãcut totul. Cartea am lansat-o la Busteni, iar prezentarea mi-a fost fãcutã de doamna profesoarã, Iuliana Ciubuc, cãreia îi multumesc foarte mult. Pãrintii mei sunt cei care m-au sustinut cel mai mult. De asemenea, multumesc învãtãtorilor mei, Artene Irina si Marcelus Porosnicu, dar si doamnei mele profesoare de Limba Românã, Nicoleta Solomon. Am avut parte de sustinerea lor si asta a fost foarte important”, spune Stefania. Fetita încã nu s-a decis ce vrea sã devinã când va fi mare, însã a descoperit cã îi place Chimia foarte mult si nu este exclus sã meargã pe acest drum. “Niciodatã nu voi renunta la poezie”, este convinsã Stefania. Ea îndeamnã toti copiii care simt cã au înclinatii literare, sã îsi astearnã gândurile pe hârtie. Literatura, spune ea, poezie sau prozã, poate deveni cea mai bunã prietenã si confidentã. Volumul de debut, “Vis de copil”, emotioneazã de la prima paginã, unde, într-un loc anume, Stefania a fãcut o mentiune sensibilã: “dedic primul meu volum, cu dragoste, mamei mele”.
