Si sãraci, si fãrã perspective

LA COADÃ…. Începutul de an ne aduce în atentie o statisticã relevantã pentru felul cum Vasluiul a fost condus în ultimii 30 de ani. În judetul în care presedintele Consiliului Judetean vedea realizabilã construirea de parcuri industriale mai degrabã în Cosmos decât pe terenurile detinute de institutia mai sus precizatã, ecartul dintre vasluieni si populatia din restul tãrii creste de la an la an, ajungându-se în situatia ca în anul 2023, un bucurestean sã fie de sapte ori mai bogat decât un vasluian. Prin „grija” celor care s-au aflat la cârma acestui judet atâtia ani, am ajuns în punctul de a fi printre cei mai dependenti de transferurile de la bugetul de stat pentru a supravietui. Dependenta de banii de la Bucuresti ne face nu doar mai sãraci si mai usor de controlat politic, ci ne reduce considerabil si perspectivele de dezvoltare. Perspective care sunt în strânsã legãturã cu construirea de autostrãzi si cu atragerea de investitori. La Capitalã, cei care fac jocurile sunt politicienii din vestul tãrii, iar pentru asta este suficient sã ne uitãm la harta marilor investitii care se fac în infrastructura rutierã. De cealaltã parte, parlamentarii nostri nu sunt în stare sã convingã Ministerul Transporturilor nici mãcar sã investeascã niste sume modice în amenajarea trecerilor la nivel cu calea feratã.

În urmã cu douã decenii, tara noastrã avea un PIB/cap de locuitor în termeni de paritate a puterii de cumpãrare (ppc) de doar 26% din media UE. Acum, PIB/capita la paritatea puterii de cumpãrare (PPC) este 76%, la egalitate cu Ungaria si deasupra Greciei (67%), Letoniei, Croatiei, Slovaciei, Serbiei si vecinilor bulgari. Situatia se schimbã radical atunci când privim în detalii la nivel de judet. Site-ul hotnews.ro a realizat o astfel de statisticã, iar rezultatul nu mai surprinde pe nimeni: cel mai bogat judet este, de departe, Bucuresti (137.701 lei per capita), cu peste 260% din media Uniunii Europene la paritatea puterii de cumpãrare (deci de peste 2,5 ori mai bogat decât media), în timp ce la celãlalt capãt al clasamentului gãsim cel mai sãrac judet- Vaslui (20.398 lei per capita)- de aproape 7 ori mai sãrac decât Capitala. Dupã Bucuresti, pe locul doi la capitolul PIB/capita se situeazã judetul Cluj, care în ultimii 20 de ani a avut cel mai ridicat ritm de dezvoltare. În urmã cu 20 de ani, Clujul era pe locul al cincilea ca PIB/capita, dupã Bucuresti, Ilfov, Constanta si Brasov. În 2010 a devansat Brasovul si a ajuns pe locul 4, iar mai nou a trecut si de Ilfov, pozitionându-se în coada Bucurestiului. Ilfov, Timis, Brasov, Constanta, Prahova, Sibiu, Alba si Gorj întregesc clasamentul celor mai bogate zece judete din tarã. La scarã european, regiunea Bucuresti-Ilfov se claseazã pe locul 14 din 242 de regiuni cu nivel al PIB-ului per capita de 164% fatã de media de 100 a Uniunii Europene. Nivelul din Ilfov si Bucuresti este chiar mai ridicat decât cele din regiuni precum Koln, Stuttgart sau Bremen. De cealaltã parte, regiunea de Nord-Est a tãrii, din care face parte si judetul Vaslui, care este doar la 46% din media Uniunii Europene, la coada clasamentului. Ocupã locul 226 din 242 de regiuni la scarã europeanã. Într-un clasament national, judetele Vaslui, Botosani, Sãlaj, Vâlcea, Vrancea si Teleorman au cel mai ridicat dezechilibru fiscal, iar asta înseamã cã depind foarte mult de transferurile de la bugetul de stat pentru a supravietui. În aceste judete, transferurile de fonduri de la Bucuresti sunt cele mai importante ca sursã de finantare pentru cheltuielile privind functionarea. În ceea ce priveste clasamentul celor mai autonome judete din tarã, Bucurestiul ocupã primul loc. Alte judete cu tendintã de crestere a autonomiei financiare locale sunt Arges, Brasov, Cluj, Constanta, Ilfov, Sibiu si Timis, acolo unde în ultimii ani autoritãtile locale au gãsit cãi de crestere a propriilor venituri, atât printr-o mai bunã colectare a acestora cât si prin programele de dezvoltare bazate pe dezvoltarea mediului de afaceri).

Autoritãtile vasluiene, preocupate mai mult cu colectarea spãgilor

În rapoartele ei despre bugetele locale nerealiste, Curtea de Conturi a României Curtea de Conturi a României atrage atentia asupra investitiilor pe cât de nerealiste pe atât de mari, fãrã legãturã însã cu nevoile reale ale comunitãtii locale sau cu resursele financiare reale. „Exista o slabã preocupare a autoritãtilor publice locale de a identifica si valorifica veniturile care pot rezulta din desfãsurarea activitãtilor economice sau din valorificarea bunurilor din patrimoniul lor public si privat” aratã Curtea de Conturi într-un raport recent. În Vaslui, astfel de investitii majore nu au avut loc pentru cã cei de la cârma judetului nu le-au considerat a fi oportune. Este suficient sã ne amintim de declaratia lui Dumitru Buzatu, care, întrebat ce pãrere are despre parcurile industriale, a zis cã le vede mai degrabã construite în Cosmos decât în judetul pe care l-a pãstorit pânã de curând. Nici investitiile care s-au fãcut în ultimii ani, si aici ne referim, de exemplu, la extinderea retelei de troleibuze din municipiul Vaslui, nu prea au avut legãturã cu nevoile reale ale comunitãtii. E adevãrat cã aceastã investitie a fost realizatã, în mare parte, cu fonduri europene, însã în anii urmãtori va trebui întretinutã cu fonduri publice locale, ceea ce va reprezenta o cheltuialã imensã.