TRADITII SI OBICEIURI… Sfântul Apostol Stefan a fost un crestin timpuriu convertit dintre evreii elenisti, unul dintre cei sapte diaconi rânduiti de apostoli si primul martir al Bisericii Ortodoxe. Sfântul Stefan, unul dintre ucenicii lui Iisus, este serbat pe 27 decembrie, în a treia zi de Crãciun, existând credintã cã acesta îi ajutã pe bolnavi si pe cei care se judecã de multã vreme. În România, peste 450.000 de români îsi serbeazã onomastica de Sfântul Stefan.
Sfântul Stefan era un evreu care trãia în provinciile elene, înrudit cu apostolul Pavel si unul dintre primii sapte diaconi rânduiti de apostoli pentru a sluji Biserica din Ierusalim (fãcându-l astfel arhidiacon). Evreii, în ura lor fatã de Sf. Stefan, au mintit despre el oamenilor, dar Sfântul Stefan, cu fata luminatã, a reamintit oamenilor minunile pe care Dumnezeu le-a fãcut prin el si chiar i-a mustrat pe evrei pentru uciderea lui Hristos nevinovat.
Întrucât, în Biserica primarã, rolul diaconului era unul mult mai important decât în zilele noastre, Sfântul Stefan a intrat rapid în atentia fariseilor, care erau nemultumiti de faptul cã el predica public învãtãturile lui Iisus din Nazaret.
La scurtã vreme dupã începerea misiunii sale de diacon, el a fost adus în fata Sinedriului, a fost acuzat de blasfemie contra lui Moise si a lui Dumnezeu si condamnat la moarte prin Lapidare. Evreii l-au dus în afara orasului si l-au ucis cu pietre. Conform Noului Testament si traditiei crestine, printre cei ce l-au judecat si care au asistat la uciderea lui s-a aflat si Saul, convertit ulterior la crestinism, cel ce avea sã devinã Sfântul Pavel. De departe, pe un deal, se afla Fecioara Maria si Sfântul Ioan Teologul, care au asistat la acest prim martiriu pentru Fiul lui Dumnezeu si s-au rugat pentru el în timp ce era omorât.
Acest lucru a avut loc la aproximativ un an dupã Rusalii. Când evreii l-au ucis cu pietre pe Sfântul Stefan, i-au lãsat trupul la poalele orasului timp de douã zile pentru a fi mâncat de câini. Dar în a doua noapte, Gamaliel – învãtãtorul apostolului Pavel si al apostolului Barnaba – a venit si i-a mutat trupul în propria tarã din Capharganda. Nicodim, care a murit în timp ce plângea la acest mormânt, a fost de asemenea îngropat acolo, împreunã cu fiul lui Gamaliel, Abibus si Gamaliel însusi. Dupã multi ani, amintirea locului de înmormântare a Sfântului Stefan a fost în mintea oamenilor, pânã în 415 când Gamaliel i-a apãrut de trei ori pãrintelui Lucian, preot la Capharganda si i-a dezvãluit pr. Lucian locul înmormântãrii sale si totul despre asta. Pr. Lucian a primit binecuvântarea Patriarhului pentru a-i dezgropa pe sfintii din mormântul lor, unde un parfum puternic si dulce a umplut pestera. Moastele Sfântului Stefan au fost traduse în Sion si îngropate cu cinste, iar multi dintre bolnavi au fost vindecati de moastele sale.
Celelalte trei moaste au fost asezate în interiorul unei biserici din vârful pesterii de pe un deal. În cele din urmã, moastele sale au fost duse la Constantinopol. Sfântul Stefan diaconul este sãrbãtorit de crestinii romano-catolici, anglicani, reformati, evanghelici si unitarieni pe 26 decembrie, iar de cei ortodocsi si greco-catolici pe 27 decembrie, relateazã Mediafax.
Obiceiuri si traditii de Sfântul Stefan
O veche traditie spune cã de ziua Sfântului Stefan este bine sã se aducã în casã icoana care îl înfãtiseazã pe acest martir, sfântul ajutându-i pe crestinii care au probleme de sãnãtate, dar si pe cei care se judecã de multã vreme cu alte persoane. Traditia mai spune cã, pentru sporul casei si sãnãtatea rudelor bolnave sau pãgubite, este bine ca, pe 27 decembrie, sã se dãruiascã o icoanã a Sfântului Stefan sau o candelã nouã, aprinsã. În aceastã zi, în biserici se pomenesc crestinii care au murit în împrejurãri dramatice si se împart pachete cu mâncare celor care poartã numele Sfântului Stefan. În unele zone din Muntenia se preparã pâinicile lui Stefan, care au formã rotundã si sunt fãcute dintr-un aluat asemãnãtor cu cel de cozonac. Unse cu miere, aceste pâinici rotunde amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul stefan. Dupã ce se sfintesc la bisericã, se împart de pomanã copiilor sãraci. Se mai zice cã în aceastã zi persoanele certate trebuie sã se împace.
Nume derivate sãrbãtorite de Sfântul Stefan
Acest nume provine de la forma de origine greceascã a cuvântului „Stephanos”, semnificatia lui fiind foarte clarã, datoritã identitãtii acestuia, care simbolizeazã termenul pentru „coroanã”. Asadar, numele Stefan are legãturã cu cel al unei persoane care a fost încoronatã, de unde probabil s-a nãscut si legãtura cu Stefan cel Mare. Peste 400.000 de români îsi celebreazã, astãzi, onomastica de sãrbãtoarea Sfântului Apostol, Întâiul Mucenic si Arhidiacon Stefan, în cea de-a treia zi a Crãciunului. Din cei peste 400.000 de români aniversati la sãrbãtoarea Sfântului Stefan, peste 300.000 sunt bãrbati, iar peste 100.000 sunt femei. Majoritatea românilor care îl au ca patron spiritual pe Sfântul Stefan, respectiv peste 250.000 de persoane, poartã numele de Stefan, alti peste 30.000 Istvan, iar peste 8.000 Fãnel. Se mai sãrbãtoresc: Stefana, Stefãnut, Stefanela, Stefanita, Stefãnicã, Stefanos, Stefania, Stefanida, Stefanel, Steful, Steflea, Fãnica, Fãnel, Fane, Fanache, Fana.
