AFACERE În urmã cu câtiva ani, serele din Bârlad au fost cumpãrate de niste oameni de afaceri din Israel. Cu 3 milioane de euro, acestia au cumpãrat pãmântul de la ADS, utilaje agricole, au ridicat serele de la zero si au dat de lucru la sute de oameni. Acum, din cele 23 de hectare, jumãtate sunt ocupate cu sere pline ochi de legume sãnãtoase si frumoase.
AMBITIE. Desi serele de la intrarea în Bârlad erau distruse aproape în totalitate, în 2003, evreii au vãzut potentialul lor atunci când au ales sã îsi investeascã banii în România. A urmat o perioadã dificilã, întrucât au aflat pe parcurs cã pãmântul este al Agentiei Domeniilor Statului. Nu s-au lãsat învinsi de birocratie si au cumpãrat pânã la urmã întreaga suprafatã. S-au apucat de treabã, iar acum, serele sunt de nerecunoscut. Se lucreazã dupã ultimele tehnologii, se obtin productii frumoase si, desi nu este deloc usor, se achitã dãri la stat pânã la ultimul leu. Sute de oameni au mâncat aici o pâine de-a lungul anilor. Olga Gavrilã, una din lucrãtoarele care se aflau la lucru în ziua în care a fost realizat reportajul, a spus cã datoritã acestor investitori, serele nu s-au pierdut. „Dacã nu se fãceau aceste investitii, serele erau în paraginã acum. Suntem multumiti de conditiile de lucru, de salarii. Ne place ceea ce facem si venim la lucru cu drag. Vreau sã vã spun cã suntem foarte respectati. Sunt niste oameni deosebiti, sunt gospodari, educati si foarte politicosi”. Efortul si rãbdarea le sunt acum recompensate. Productia lor are mare cãutare în tarã, dar si în strãinãtate. Desi nu se poate vorbi nici acum de profit, investitorii nu vor sã renunte la visul lor, acela de a pune pe masa fiecãrui român legume bune si ieftine.
Concurenta si legile strâmbe nu-i sperie pe evrei
L-am cunoscut pe Iulian Goldslegher, administratorul firmei si reprezentant al investitorilor evrei, la lucru. Desi e la Bârlad de doar doi ani, s-a adaptat perfect. E un tip activ, care nu se detaseazã nicio clipã de munca lui. Zilnic merge în sere sã verifice modul în care se desfãsoarã activitatea, dacã plantele au tot ce le trebuie astfel încât legumele sã creascã sãnãtoase si frumoase. „Acum e sezonul rosiilor cherry si al vinetelor. Uitati ce frumoase sunt! Tir-uri întregi ies pe poarta unitãtii în fiecare zi si iau drumul hipermarket-urilor din tarã. Desi nu a fost un an agricol extraordinar de bun, nu ne plângem”, spune acesta. Acceptã sã ne vorbeascã si despre dificultãtile pe care le întâmpinã. „De-a lungul anilor, aici s-au investit în jur de 3 milioane de euro. S-au refãcut serele, s-au cumpãrat utilaje agricole si, nu în ultimul rând, s-a cumpãrat pãmântul de sub sere. E foarte greu ca investitorii sã îsi scoatã investitia.Nu putem vorbi de profit pentru cã avem o concurentã foarte mare, internã si externã. Din punctul meu de vedere, ni se face concurentã neloialã, în conditiile în care, din start, noi vindem mai scump productia, din cauza TVA-ului de 24%. Ceilalti producãtori nu au aceastã cheltuialã. Consider cã nu e corect ce se întâmplã. Dacã plãteste unul TVA, sã plãteascã toti. Dacã nu, nu. Ca sã nu mai vorbim de legumele care ajung din alte tãri pe piata româneascã. Noi respectãm tehnologia, ne respectãm clientii si nu acceptãm compromisuri”, spune Goldslegher. Investitorii evrei au ajuns la Bârlad, dintr-o întâmplare. „Unul dintre investitori este agricultor si în strãinãtate. A lucrat mai mult cu inima decât cu partea financiarã. Dupã ce a bãgat o parte din bani în aceste sere, ce putea sã facã?! A rãmas. A ales România, din întâmplare. El nu avea nicio legãturã cu România, însã niste cunostinte l-au convins sã vinã aici pentru cã va fi bine”. Firma a achizitionat în timp si peste 300 de hectare de livadã în zonã Bârladului. Productia merge, în parte, în strãinãtate, dar si în tarã. Ciresele merg pe piata Rusiei, iar prunele la o firmã din Cehia.
