UPDATE:
Plenul Senatului a respins astãzi propunerea deputatului PPDD Tudor Ciuhodaru privind interzicerea exploatãrii gazelor de sist prin fracturare hidraulicã. Cum era de asteptat legea Ciuhodariu nu a trecut. În urma unor dezbateri tensionate au fost 87 voturi împotrivã, 8 voturi pentru, si zece senatori s-au abtinut de la vot. “Nu e o înfrângere, întrucât nimeni nu se astepta ca aceastã lege sã treacã. Vor mai fi alte trei legi, însã pânã atunci lupta noastrã trebuie sã devinã mult mai puternica, mai coerentã”, a spus Maria Olteanu, una dintre protestatarele prezente în fata Senatului pentru a atrage atentia asupra pericolului fracturãrii hidraulice. Senatorii s-au certat între ei, dupã ce unul dintre democrat-liberali a fãcut o referire la gradul de inteligentã al colegilor sãi, apreciere consideratã drept jignitoare de cãtre presedintele de sedintã. Întregul schimb de replici a venit în contextul în care parlamentarii dezbãteau o initiativã prin care se interzice exploatarea gazelor de sist. Mai multe detalii vã prezentãm în cotidianul nostru de mâine.
SENATORII DECID: PRO SAU CONTRA ROMÂNILOR?
Azi, în Senat, legea împotriva gazelor de sist
DISCUTII Astãzi, în Senatul României se va discuta despre cel mai fierbinte subiect al momentului. „O lege care pleacã de la Bârlad”, dupã cum spune dr. Tudor Ciuhodaru, deputat PPDD de Bârlad, cel care a initiat un proiect de lege prin care se cere interzicerea exploatãrii gazelor de sist pe teritoriul României. Senatorii sunt chemati sã dezbatã pe marginea acestui proiect legislativ, care va trezi multe animozitãti. „Deciziile pe tema gazelor de sist trebuie sã fie bazate în primul rând pe studii de impact serioase si acceptate de toti factorii si nu pe datele actuale adesea deficitare sau influentate de politicile de lobby. Sunt senatori ai Puterii care îmi spun cã vor sustine aceastã lege, dar se va vedea la vot ce parlamentari sunt cu adevãrat în slujba poporului si ce parlamentari sustin doar intersul de partid si al firmelor strãine”, spune deputatul Ciuhodaru, care sperã cã senatorii de la Vaslui se vor dovedi de partea celor care i-au votat si vor sustine acest proiect.
Senatul Romaniei poate interzice, astãzi, utilizarea fracturãrii hidraulice în valorificarea gazelor de sist prin adoptarea initiativei legislative a doctorului Tudor Ciuhodaru, deputat PPDD de Bârlad. Proiectul prevede atât interzicerea utilizãrii fracturãrii hidraulice în valorificarea gazelor de sist în România cât si sanctiuni aspre pentru cei care încalcã aceastã lege. Totodatã, proiectul prevede obligatia tutor titularilor licentelor de valorificare a acestui tip de resurse de a raporta tehnica utilizatã în termen de 30 de zile, precum si anularea licentelor si sanctionarea celor care nu se conformeazã. Deputatul Ciuhodaru sustine cã orice decizie ulterioarã pe tema gazelor de sist trebuie sã aibã la bazã studii de impact serioase, precum si consultarea populatiei si condamnã atitudinea coalitiei de guvernare ce si-a schimbat atitudinea la 180 de grade fatã de promisiunile din campanie. „România nu are în prezent un act normativ pentru reglementarea explorãrii si exploatãrii gazelor de sist si nici nu interzice explorarea si exploatarea gazelor de sist. Moratoriul privind obtinerea de avize si autorizatii în acest domeniu a expirat în decembrie 2012. Multiplele controverse legate de beneficiile si riscurile legate de valorificarea gazelor de sist, absenta unor studii de impact precum si dorinta cetãtenilor au dus la acest proiect de act normativ ce îsi propune reglementarea situatiei juridice în acest domeniu, pe baza directivelor europene”, explicã parlamentarul bârlãdean.
Pedepse aspre pentru firmele care vor sã foloseascã fractionarea hidraulicã
Proiectul legislativ al deputatului Ciuhodaru prevede interzicerea utilizãrii fracturãrii/fisurãrii hidraulice pentru explorarea si exploatarea hidrocarburilor gazoase sau lichide pe teritoriul României si pe platforma teritorialã a Mãrii Negre. Totodatã, se prevãd sanctiuni pentru cei care utilizeazã aceasta tehnicã. Fapta de a utiliza fracturarea/ fisurarea hidraulicã constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la trei la cinci ani sau cu amendã de la 1.000.000 la 2.000.000 de lei pentru persoanele juridice sau de la 25.000 la 50.000 de lei pentru persoanele fizice. Aceastã lege îi obligã pe titularii licentelor de explorare exlusive a zãcãmintelor de hidrocarburi gazoase sau lichide sã trimitã un raport privind tehnica utilizatã în explorare cãtre autoritatea competentã ce le-a emis licenta de explorare exclusivã si anularea licentelor si sanctionarea celor care nu fac acest lucru în interval de 30 de zile. Conform acestui act normativ fapta de a nu raporta în maximum 30 de zile autoritãtii competente tehnica utilizatã în explorarea zãcãmintelor de hidrocarburi constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la un an la trei ani sau cu amendã de la 50.000 la 1.000.000 de lei pentru persoanele juridice sau de la 5.000 la 15.000 de lei pentru persoanele fizice. Conform acestui proiect de lege, fracturarea hidraulicã (fracking) este o tehnicã extrem de controversatã utilizatã pentru valorificarea zãcãmintelor de hidrocarburi (gazoase sau lichide) aflate în sisturi (roci laminate) din zona continentalã sau maritimã constând în injectarea cu mare presiune a unei importante cantitãti de apã amestecatã cu nisip si compusi chimici, în scopul fragmentãrii rocilor pentru a elibera gazul natural existent în acestea. Multiplele controverse se referã atât la efectele asupra mediului, fiind invocate consumul urias de apã – 35.000 de metri cubi doar pentru initiere -, poluarea apei freatice si a aerului, distrugerea unei uriase zone de teren, a florei si a faunei, scoaterea unor importante suprafete din circuitul agricol sau producerea de cutremure si alunecãri de teren, tratarea dificilã a apelor reziduale, precum si efectele nocive asupra sãnãtãtii, întrucât fluidul utilizat contine 750 de substante chimice, din care cel putin 38 de substante sunt extrem de toxice si opt sunt cancerigene.
În Uniunea Europeanã, fractionarea hidraulicã este interzisã în multe state
Parlamentul European sustine dreptul fiecãrui stat de a lua decizii privind valorificarea gazelor de sist, dar recomandã prudenta maximã în avizarea exploatãrii combustibililor fosili neconventionali, pânã la stabilirea exactã a riscurilor legate de utilizarea acestei tehnici si a unei legislatii europene adecvate în acest domeniu, iar pe 9 octombrie 2013 a recunoscut riscurile legate de gazele de sist, luând în considerare obligativitatea studiilor de impact si a consultãrii populatiei. La 14 iulie 2011, Franta a adoptat Legea nr.2011-835 privind interzicerea explorãrii si exploatãrii minelor de hidrocarburi lichide si gazoase prin fracturare hidraulicã si anularea licentelor de exploatare pentru proiectele în curs care folosesc aceastã tehnicã. Mãsura a fost urmatã de Bulgaria, care a adoptat la 18 ianuarie 2012 un moratoriu, aprobat de Parlament prin rezolutie, potrivit cãruia fracturarea hidraulicã este complet interzisã, în conditiile în care compania Chevron obtinuse, în mai 2011, o licentã de explorare pe cinci ani în NE Bulgariei (Dobrudja, lângã Novi Pazar), un perimetru care se credea ca ar putea contine resurse de pânã la 1 Tmc de gaz. În Bulgaria, explorarea gazelor de sist prin fracturare hidraulicã a fost interzisã în primul rând ca urmare a protestelor pe scarã largã din partea populatiei. O interdictie similarã a fost anuntatã si de Cehia, ca urmare a unor ample proteste si a unei petitii semnate de un mare numãr de cetãteni. În primãvara anului 2011, douã mari companii au obtinut licente, una pentru prospectarea depozitelor de gaze de sist în zona de lângã granita cu Polonia, cealaltã pentru începerea efectivã a extractiei în Moravia de Est. Lipsa consultãrilor cu guvernele locale si protestele locuitorilor din zonele afectate au determinat, în aprilie 2012, retragerea licentelor iar in iunie 2012, un proiect de lege privind interzicerea oricãrei activitãti prin procedeul fracturãrii hidraulice a fost adoptat, la prima lecturã, în Senat. Marea Britanie a suspendat temporar fracking-ul în 2011, iar Cuadrilla Resources Ltd. si-a oprit forajele în Nord-Vestul Angliei, dupã ce, potrivit specialistilor, o serie de cutremure minore au fost legate de operatiunile de fracturare hidraulicã. Reprezentantii guvernamentali au convenit în mai 2012 cã potentialul gazelor de sist este profund controversat, fãrã a asigura beneficii majore în reducerea emisiilor de carbon sau în reducerea costurilor la energie. In Germania ministrul federal al mediului declara pe 11 februarie 2013 cã în cel mai scurt timp va prezenta un proiect de lege privind gazele de sist care va contine multiple restrictii si va interzice extractia în zonele în care sunt depistate depozite de apã potabilã destinate consumului uman. Si în SUA situatia este în continuã schimbare. În august 2010, statul New York a adoptat un moratoriu de un an asupra folosirii fracturãrii hidraulice ce a fost prelungit ulterior pânã în iulie 2012, urmat de New Jersey, în august 2011. Moratorii asemãnãtoare existã acum în 16 state si 67 de orase din SUA, iar în mai 2012 Vermont a devenit primul stat american care a interzis complet si defintiv gazele de sist. În SUA existã tensiuni între guvernul federal si cele statale privind reglementarea energiei si între industria extractivã si populatie. Industria extractivã militeazã doar pentru reglementãri la nivel statal sustinând totodatã cã actuala legislatie e suficientã pentru a proteja resursele de apã fiind contrazisã de înregistrarea a tot mai multe solicitãri din partea proprietarilor de terenuri, organizatiilor de mediu si grupurilor de cetãteni pentru reglementarea la nivel federal si demararea unor noi investigatii privind posibila contaminare a apei în urma fracturãrilor hidraulice. „Deciziile pe tema gazelor de sist trebuie sã fie bazate în primul rând pe studii de impact serioase si acceptate de toti factorii si nu pe datele actuale adesea deficitare sau influentate de politicile de lobby. Sunt senatori ai Puterii care mi-au spus cã vor sustine aceastã lege, dar se va vedea la vot ce parlamentari sunt cu adevãrat în slujba poporului si ce parlamentari sustin doar intersul de partid si al firmelor strãine. Poate cã voi fi sustinut si de senatorii de Vaslui”, mai spune deputatul Ciuhodaru.
