Asociatiile Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Efectul Fluture (parte a retelei Mining Watch România) si Asociatia Vira au cerut în cursul anului 2013, prin numeroase cereri de informare întocmite în temeiul legii 544/2001, mai multe clarificãri privind activitatea Agentiei Nationale de Resurse Minerale în raport cu exploatarea zãcãmintelor aurifere sau de gaze de sist. Informatiile cerute fac referire la documentatia aferentã licentelor miniere pentru perimetre din judetele Hunedoara si Maramures, precum si informatii referitoare la proiectul implementat de ANRM si finantat de Uniunea Europeanã cu titlul „Campanie de informare si dezbatere publicã privind gazele de sist”. În fiecare din aceste cazuri, ANRM fie nu a rãspuns cererilor, fie a refuzat publicarea informatiei cerute, motivând lipsa de transparentã prin interpretarea eronatã si rãu-voitoare a legislatiei în vigoare.
Prin urmare, asociatiile au decis sã se adreseze instantelor de judecatã pentru obligarea ANRM la redactarea de rãspunsuri oficiale. Pe parcursul proceselor, ANRM a invocat mereu în apãrarea sa Ordinul 202/2003 prin care toate informatiile cerute de reclamante sunt clasificate ca „secret de serviciu”. Desi instantele au cerut în nenumãrate rânduri ca ANRM sã depunã acest Ordin, Agentia a refuzat. Ordinul nu este publicat în Monitorul Oficial, prin urmare instantele au constatat cã acesta nu poate produce efecte juridice. nstantele de judecatã au decis asadar sã oblige ANRM la comunicarea tuturor informatiilor cerute (Dosarele 8731/117/2013 , 8733/117/2013 și 37111/3/CA/2013 ), nerecunoscând astfel pretentia ANRM ca activitatea sa de administrare a resurselor naturale sã fie una secretã. Tocmai secretomania ANRM ridicã numeroase suspiciuni de favorizare nelegitimã a companiilor miniere cãrora Agentia le supravegheazã activitatea la nivel de atribuire a licentelor si a concesiunilor de explorare si exploatare. Transferul de licentã din 1995, de la Minvest Deva cãtre compania ce ulterior s-a divizat si acum încearcã avizarea proiectelor de la Rosia Montanã si Certej, a fost tot unul secret, realizat în conditii ce justificã acuzatii de conflict de interese. Documentele publicate de Rise Project despre cedarea licentei miniere denuntã incapacitatea ANRM de a gestiona zãcãmintele în interesul statului. Actele transferului au fost semnate la acel moment de functionari ce ulterior s-au regãsit pe statele de platã ale companiilor beneficiare iar câstigul Statului Român a fost reprezentat de plata unui program informatic si deplasarea a patru angajati ai ANRM la Las Vegas si Rio de Janeiro. Asociatia Vira a cerut informatii referitoare la finantarea obtinutã de ANRM pentru derularea proiectului de informare publicã privind extractia gazelor de sist prin fracturare hidraulicã: contractul de finantare, bugetul, alãturi de informatii privind sondajul realizat de institutie în cadrul proiectului. Mining Watch alãturi de Asociatia Vira reclamã atitudinea feudalã a ANRM ce se comportã precum un proprietar al zãcãmintelor de pe teritoriul României, în vreme ce rolul sãu este de administrator al acestora în interes public. Lipsa transparentei din activitatea acestei institutii nu face decât sã alimenteze continuu suspiciuni de coruptie la cel mai înalt nivel. Zone extinse din tarã pot fi afectate ireversibil prin activitãti de minerit la suprafatã sau de fracturare hidraulicã, prin urmare este necesarã o mai mare transparentã astfel încât comunitãtile sã îsi poatã asuma constient decizia de a urmãri un model de dezvoltare durabilã sau monoindustrialã. Asociatia Vira este o organizatie nonguvernamentalã cu profil cultural, înfiintatã la Bârlad în anul 2006. Începand cu ianuarie 2012, Asociatia Vira începe sã se implice în proiecte ce au ca scop informarea, stimularea participãrii si responsabilizãrii civice în problema explorãrii si exploatãrii gazelor de sist prin fracturare hidraulicã pe teritoriul României, în special în zona vaslui.
