DÃUNÃTORI…Melcii sunt dãunãtori pentru culturile agricole si se întâlnesc, de obicei, în regiunile umede ale tãrii. Limacsii (melcii fãrã cochilie) sunt dãunãtori mici si vâscosi. Desi par inofensivi, pot provoca daune semnificative plantelor si grãdinilor. Se hrãnesc cu arbusti fructiferi, pomi, salatã, varzã, cicoare, rubarbã, conopidã, gulie, flori, cãpsuni si altele. Se înfruptã si din seminte înainte ca acestea sã poatã germina, împiedicând astfel dezvoltarea plantelor din faza initialã. Atacul de limax poate fi recunoscut dupã dâra albã sidefie pe care o lasã când se deplaseazã. Atacul de limax este mai puternic în anii cu iarnã blândã si primãvarã ploioasã. Poti scãpa de melcii din grãdinã cu câteva ingrediente naturale, cum ar fi: zat de cafea, tãrâte, scortisoarã, bere.
Melcii cu cochilie si cei fãrã cochilie, numiti si limax (limacsi), sunt dãunãtori pentru culturile agricole si se întâlnesc de obicei în regiunile umede ale tãrii. Desi par inofensivi, ei pot provoca daune semnificative plantelor si grãdinilor. Se hrãnesc cu arbusti fructiferi, pomi, salatã, varzã, cicoare, rubarbã, conopidã, gulie, flori, cãpsuni si altele. Mãnâncã frunzele si lasã în urmã mucus care poate deveni mediu prielnic pentru aparitia altor organisme dãunãtoare, cum ar fi ciuperci sau bacterii. Se mai înfruptã si din seminte înainte ca acestea sã poatã germina, împiedicând astfel dezvoltarea plantelor din faza initialã. În numãr prea mare, acestia pot face ravagii într-o grãdinã. Vremea ploioasã contribuie la reproducerea abundentã, deoarece melcii îsi depun mai usor ouãle într-un sol umed, crãpat si moale. Limacsii sunt dãunãtori mici, vâscosi, care pot provoca multe daune, atât plantelor comestibile, cât si plantelor ornamentale. Limax sau limax de grãdinã este un nume comun pentru orice moluscã terestrã din familia gasteropodelor fãrã cochilie, cu cochilie partialã sau doar o cochilie internã micã, pe când denumirea de melc este datã membrilor din familia gasteropodelor cu cochilie. Limax cenusiu, limax de câmp sau limax de grãdinã, este vorba de acelasi dãunãtor si este întâlnit, în special, în zonele cu umididate ridicatã de câmpie si pânã la munte. Este o specie originarã din vestul Europei. Limaxul este activ, în special, în timpul noptii si în zilele ploioase. Ziua se ascunde sub pãmânt sau în locuri ferite de razele solare. Adultul are o lungime cuprinsã între 40 si 60 mm, culoarea este galben maronie cu pete neregulate în jurul corpului si douã perechi de tentacule retractile. Larvele limaxului sunt asemãnãtoare cu adultul, dar de dimensiuni mai mici. Ouãle sunt sferice, de culoare alb cenusie. Limaxul îsi depune ponta toamna la adâncimea de 20-30 cm, ouãle fiind rezistente la înghet si secetã si pot trece peste iarnã. Larvele încep sã aparã primãvara, când temperatura trece de 8-10°C si ajung la maturitate în douã-trei luni. În conditii de câmp poate avea mai multe generatii pe an.
Cum atacã limaxul cenusiu
Limaxul este o specie polifagã ce poate ataca toate organele plantelor. Pe frunze, atacul are o formã neregulatã, atacul începând de la centru ori de la marginea frunzelor (la atacurile puternice rãmân doar nervurile). Limacsii rod chiar si rãdãcini, rizomi sau fructe, unde sapã cavitãti sau galerii si se pot hrãni si cu seminte germinate. Atacul de limax poate fi recunoscut dupã dâra albã sidefie pe care o lasã când se deplaseazã. Atacul de limax este mai puternic în anii cu iarna blândã si primãvara ploioasã. Câteva mãsuri preventive ce sunt recomandate pentru combaterea aparitiei limacsilor în culturã ar fi: lucrãrile repetate ale solului pentru distrugerea limacsilor si a ouãlor; respectarea distantei dintre plante si irigarea adecvatã pentru a reduce nivelul umiditãtii la suprafata solului; efectuarea „brazdei de împachetare” cu plugul care îngreuneazã pãtrunderea limacsilor în parcelã. Pentru a monitoriza gradul de atac dintr-o culturã se pot pune capcane cu momealã. La un prag mai mare de cinci limacsi pe capcanã, sunt indicate aplicarea produselor chimice de combatere.
Ingrediente naturale care te ajutã sã scapi de melci: zatul de cafea, inamicul numãrul 1
METODE NATURISTE…Câteva metode pot fi eficiente în prevenirea aparitiei melcilor sau reducerea numãrului lor, dar s-ar putea sã nu fie o solutie completã pentru a elimina complet infestarea cu melci. Iatã câteva ingrediente pe care le ai în casã si le poti folosi în grãdina ta: zat de cafea – poate fi un remediu util si ecologic pentru a scãpa de melcii din grãdinã. Melcii evitã suprafetele acoperite cu cafea din cauza aciditãtii acesteia si a mirosului puternic; barierã de zat de cafea – rãspânditi zatul de cafea în jurul plantelor vulnerabile din grãdinã sau în jurul ghivecelor. Aceastã barierã va împiedica melcii sã se apropie de plante; zat de cafea în jurul plantei – presãrati zatul de cafea într-un cerc în jurul tulpinei plantei. Melcii evitã sã treacã peste acest strat de cafea si vor rãmâne la distantã; zat de cafea în compost – dacã folositi compost în grãdinã, amestecati zatul de cafea cu restul materialelor organice. Mirosul de cafea din compost poate tine melcii departe; hrãnirea pãsãrilor – melcii sunt o sursã de hranã pentru pãsãri. Puteti împrãstia zatul de cafea pe sol în zonele mai putin vizibile si frecventate de melci, pentru a atrage pãsãrile care sã se hrãneascã cu acestia; combinare cu alte metode – zatul de cafea poate fi folosit în combinatie cu alte metode precum folosirea berbecutelor de cupru sau a capcanelor de bere, pentru a maximiza eficacitatea în combaterea melcilor. Asigurati-vã cã zatul de cafea folosit este uscat si rãcit înainte de a-l aplica în grãdinã. Puteti pune câteva bariere, tot din ingrediente naturale, cum ar fi: bariera de scortisoarã – un remediu natural si sigur este sã puneti în jurul plantei o barierã de scortisoarã. Melcii evitã mirosul intens al scortisoarei si nu vor mai pãtrunde în zona protejatã; tãrâte – presãrati tãrâtele în strat subtire în jurul plantelor sau pe solul din grãdinã. Tãrâtele sunt absorbante si vor mentine solul uscat, ceea ce va descuraja melcii. Asigurati-vã cã tãrâtele sunt uscate si evitati aplicarea lor în cantitãti prea mari, deoarece pot atrage alti dãunãtori, cum ar fi melcii de bucãtãrie; coji de ou – sfãrâmã cojile de ou si rãspândeste-le în jurul plantelor. Melcii evitã suprafetele aspre. Apoi, cojile de ou pot servi si ca sursã de calciu pentru sol, ceea ce oferã un beneficiu plantelor; piatrã abrazivã – asazã în jurul plantelor o barierã de piatrã abrazivã, cum ar fi perlit sau vermiculit. Melcii nu vor putea trece de aceastã barierã datoritã texturii neplãcute pentru ei; plante respingãtoare – unele plante, cum ar fi lavanda, rozmarinul, menta si gãlbenelele, pot functiona ca un respingãtor natural pentru melci. Planteazã-le în apropierea culturilor vulnerabile pentru a tine molustele la distantã. Pe oricare dintre solutii o alegeti, au scor periodic, mai ales dupã ploi sau udare excesivã, pentru a le mentine eficiente. Combinati aceste metode cu alte tehnici de gestionare a melcilor pentru a obtine cele mai bune rezultate în protejarea grãdinii.
Produse omologate în combaterea chimicã a atacului de limax
CHIMICALE…Optimol – este un moluscocid sub formã de granule. Are perioadã lungã de actiune si nu afecteazã fauna. Se utilieazã atunci când apar semne cã dãunãtorul existã în culturã, în principal primãvara si toamna. Se aplicã prin împrãstiere manualã sau mecanicã, la suprafata solului. Rezultate maxime se obtin la tratamentele în conditii de umiditate; Agrosan B – este o momealã sub formã de granule ce combate extrem de eficient atacurile de limacsi si melci din culturile de legume. Se aplicã printr-o simplã împrãstiere în locurile afectate. Un avantaj al acestui produs este cã nu mucegãieste. Este foarte practic si usor de folosit, nu este împrãstiat de vânt ori spãlat de precipitatii.
