EROTICA ÎN PICTURÃ…Dupã o întrerupere de sapte ani, artistul si profesorul universitar Dragos Pãtrascu revine pe simezele iesene în calitate de curator al amplului „Salon national de arte vizuale Erotica”., Expozitia a fost cuprinsã astfel în cea de a XI -a editie si a cîstigat o binemeritatã notorietate nationalã. „Ca si la celelalte editii, la cea din acest an au fost invitati artisti din toatã tara, pe simeze regãsindu-se toate genurile artelor plastice – graficã, picturã, sculpturã, instalatii. Dar si poeme de dragoste scrise de mânã de importanti poeti români contemporani precum Emil Brumaru, Matei Visniec, Nichita Danilov, Liviu Antonesei. Expozitia din acest an, deschisã în prima decadã a lunii noiembrie la Iasi, a fost atât de cuprinzãtoare încât s-a impus prezentarea ei în numai putin de sase spatii expozitionale. Pentru prima datã, aceastã editie va fi prezentatã si publicului bârlãdean, începând cu data de 8 decembrie în spatiul pentru expozitii temporare din incinta Muzeului Colectiilor – Casa Sturdza”, a precizat profesorul universitar Dragos Pãtrascu. Vernisajul va avea loc duminicã, 8 Decembrie a.c., la ora 11.00, la Muzeul Colectiilor, Casa Sturdza din str. Vasile Pârvan, nr. 4. Prezintã curator prof. univ. dr. Dragos Pãtrascu si Dr. Mircea Mamalaucã, organizatorul local.
Încã de la prima editie (1998), Salonul National de Arte Vizuale „Erotica” a fost „construit” prin invitatii nominale adresate atât unor nume importante ale artei românesti contemporane, cât si unui numãr apreciabil de studenti si tineri absolventi ai universitãtilor de artã din tarã. La expozitia din acest an, participã, de asemenea, și artisti români din diaspora (Italia, Canada, Statele Unite, Franta, dupã cum a precizat Dragos Pãtrascu. Asa cum este precizat, salonul „Erotica” nu cautã exploatarea tabuului în spatiul public al galeriilor, ci îsi asumã mai degrabã rolul de barometru al functionalitãtii unei comunitãti ce cuprinde atât pe artist, privitor, dar si societatea prin raportarea acesteia la actul artistic. <<Mai ales atunci când obisnuinta face ca privirea sã încorseteze în stereotip, prin separatie, „erosul” de „viatã”, fiinta umanã de ea însãsi. Eros ca dorintã de a trãi, forta universalã ce tinteste spre armonie si divinitate (spunea Platon), viata însãsi ce emerge din dorinta de interconectare cu alte fiinte (Jung), ca libertate socialã versus moralitatea autoritarã a cenzurii (Webb), ca dragoste ce se extinde dincolo de orizontul aparent al dorintei per se, ca metaforã a transformãrii, dezumanizãrii, multiplicãrii, din întreaga suitã de posibilitãti, Viziunile plastice sunt întotdeauna singulare. De aici si imperativul de a depãsi asocierile generalizante, standardele duble, de a întelege lumea prin oglinzile îndreptate spre noi, din care se reflectã iubirea, sexualitatea, senzualitatea, carnalitatea, ambiguitatea apartenentei trupului la sistemul cliseistic de standardizare, unde stimulul nu tine loc de rãspuns, ci de întrebare. Fiecare discurs plastic este profund intim, nu atât din explorarea anatomicã, ci prin dezvelirea propriului sistem de întelegere a erotismului, unite prin intentia universalã de a reda un adevãr>>, aratã criticul de artã Maria Bilasevschi, presedinta UAP Iasi. Maria Bilasevschi, este lector univ. dr. Facultatea de Arte Vizuale, UNAGE Iasi, critic de artã si curator, presedinte interimar al Uniunii Artistilor Plastici filiala Iasi.
