Sã nu râdem de vânãtãile doamnei Viorica!

„Eu am avut probleme foarte mari cu USR-ul. Veneau, filmau și loveau cu picioarele. Eu un an de zile nu am avut pauzã. Erau de o violențã extraordinarã. Loveau, se fãceau cã filmeazã și loveau cu picioarele. De multe ori eram vânãtã pe picioare dupã o discuție cu cei din jurul meu.”, Viorica Dãncilã

Încerc sã mi-o imaginez pe Viorica Dãncilã prim-ministru (e greu, dar mã inspir din realitate!). Îmi închipui cã este în exercitiul functiunii. Nu-mi pot imagina si contextul, dar bãnuiesc cã e ceva cu multi oameni în jurul ei. Cumva, în aceastã grãmadã de oameni respectabili, veneau niste useristi sãlbatici care se prefãceau cã filmeazã si când se apropiau de ea, îi bãgau niste crampoane la tibie! Nu o datã! Doamna spune cã un an de zile a umblat numai vânãtã la picioare de parcã juca fotbal în fiecare zi împotriva fiarei Lãcãtus. Ãstia sãlbatici de la USR, cum o vedeau pe Viorica cã vorbeste cu cineva, se apropiau miseleste, cu rucsacul pe spate, si o ardeau la gioale de-i sãrea coafura platinatã peste urechi. N-a spus niciodatã nimic. A stat si a îndurat în tãcere, însã, peste ani si ani si-a amintit prin ce a trecut si a avut curajul sã povesteascã despre trauma pe care a trãit-o!

Vã propun sã lãsãm contextul politic si sã analizãm situatia obiectiv si fãrã patimã. O doamnã care a fost premierul tãrii povesteste la o televiziune nationalã cã niste indivizi dintr-un partid politic aveau obiceiul sã o cotonogeascã, la propriu, adicã o bãteau pe ascuns „în timp ce se prefãceau cã filmeazã”. Din punctul meu de vedere, nu vãd ce sens are acoperirea cu filmatul, dar asta aproape cã nu mai conteazã. Având în vedere faptul cã dezvãluirea a fost fãcutã în cadrul unei emisiuni TV, ca jurnalist as fi fost curios sã înteleg de ce doamna fostã premier a vorbit despre aceastã traumã atât de târziu. Poate i-a fost fricã, poate a fost amenintatã, terorizatã! Poate, de emotie, nici n-a simtit cã e cotonogitã, dar si-a dat seama târziu, înainte de culcare! Asta ar explica totul!

Partea cea mai tare despre Viorica Dãncilã am pãstrat-o la sfârsit, doar pentru fanii mei care citesc întreg textul si nu se multumesc doar cu poza mea veche în care aveam pãrul lung si eram fan Metallica. Dintr-o sursã relativ sigurã am aflat, probabil, cea mai tare poveste cu Viorica Dãncilã. Dacã vã amintiti, la un moment dat, aceasta a efectuat o vizitã oficialã în Israel. Conform sursei ascunse, Viorica avea obiceiul sã-si ia cu ea, în deplasãri, o sticlã de tuicã traditionalã. Nu voia sã se facã de râs dacã lipsea din frigiderul camerei de hotel vreo sticlã oarecare de alcool, asa cã prefera sã o ardã „undercover”. În plus, se învãtase cu tuica si nu voia chestii din alea globaliste precum whisky, rom, gin sau alte bãuturi sorosiste. Problema a fost cã a ascuns sticla în bagajul de calã, învelitã în rochia de protocol pregãtitã pentru receptia oficialã, sticlã care s-a spart pe parcursul transportului. Viorica a plâns mult dupã lichidul pierdut, dar mai avea si altã problemã: trebuia sã se prezinte la întâlnirea oficialã cu o rochie superbã îmbibatã cu miros de tuicã. În disperare de cauzã, a chemat pe cineva de la hotelul oficial si a rugat sã-i fie spãlatã rochia urgent. Si aici a apãrut un dialog amuzant, pentru cã, dintr-o curiozitate nestãpânitã, omuletul venit a întrebat ce s-a întâmplat cu rochia de miroase asa ciudat. Probabil, nici nu stia cã vorbeste cu „premiera” României! Viorica, însã, a avut un moment de geniu, singurul din cariera ei, si i-a spus cã s-a spart o sticlã de parfum pe care o avea în acelasi geamantan, un parfum traditional românesc!