RUSINOS: Profesori de nota 1 si 2 la concurs

Ca în fiecare an, si de aceastã datã lipsa cadrelor didactice bine pregãtite reprezintã o bãtaie de cap pentru sefii din învãtãmânt, care se vãd nevoiti sã trimitã în scoli, pentru a le preda elevilor, oameni slab pregãtiti sau care nici mãcar nu au studii pentru disciplinele pe care ajung sã le predea. Desi multe note obtinute la examenul de suplinire sunt sub orice criticã, nu trebui ignoratã valoarea pe care o au unii suplinitori, iar notele obtinute de acestia sunt un argument în acest sens. De exemplu, la concursul de suplinire pentru calificati au fost si cadre didactice care s-au apropiat de 10: Albescu Teofana Teodora – Culturã Civicã – 9,90 probã scrisã; Ursu Alexandru – Educatie muzicalã specializatã: studii teoretice – 9,75 proba scrisã, 10 – rezultat inspectie la clasã s.a.m.d. Nu au lipsit notele de 1 si 2, exemplele urmãtoare fiind alese aleatoriu: Mãrtinas Ionitã Stefan Leontin – Chimie – 1,55 proba scrisã, 9 – rezultat inspectie la clasã; Nechita Andreea Nicoleta – Istorie – 2,80 proba scrisã, 9 – rezultat inspectie la clasã; Foghel Constantin – Economie si educatie antreprenorialã – 1,50 proba scrisã, 5 – rezultat inspectie la clasã; Ghetãu Simona – Educatie fizicã si sport -2,80 proba scrisã, 10 – rezultat inspectie la clasã etc.
Candidatii fãrã studii corespunzãtoare si notele de 1
Candidatii fãrã studii corespunzãtoare postului au fost, asa cum era de asteptat, slabi la proba scrisã. Si în cazul lor notele sub 5 sunt multe, dar comparativ cu anii anteriori, aspirantii necalificati la un post în învãtãmântul preuniversitar s-au descurcat mai bine. Printre cele mai bune rezultate se numãrã urmãtoarele: Radu Liliana – Culturã Civicã – 9,80 proba scrisã, 8 interviu; Ciornei Liliana – Arte Vizuale (Educatie plasticã/educatie vizualã) – 9,75 proba scrisã, 10 interviu; Tofan Claudiu – Religie ortodoxã – 9,70 probã scrisã, 9,50 interviu; Iosub Neculai – Informaticã si tehnologia informatiei – 9,60 proba scrisã, 10 interviu; Velea Viorel Nelu – Religie ortodoxã – 9,40 probã scrisã, 9 interviu; Paraschiv Mãndita – Educatie fizicã si sport – 9,40 scris, 7,50 interviu. Nu au lipsit punctajele sub 5, fiind destul de multe note de 1, printre care: Luca Ionica – Limba si literatura romãnã, pedagogia prescolarã si metodica desfãsurãrii activitãtilor instructiv-educative în grãdinita de copii – 1,35 scris, 5 interviu; Manolache Minodora – la aceeasi disciplinã – educatoare – 1,75 proba scrisã, 5 – interviu; Chelaru Iorgu – Economie si educatie atreprenorialã – 1,40 scris, 8 interviu etc.
Necalificatii din România, o problemã unicã în Europa
Potrivit metodologiei, dacã nu sunt ocupate, pânã la începutul cursurilor, toate catedrele disponibile „cu personal didactic titular, personal didactic calificat angajat cu contract individual pe perioadã determinatã sau personal didactic calificat în regim de cumul/plata cu ora”, inspectoratul organizeazã concursuri pentru ocuparea posturilor didactice în vederea angajãrii cu contract individual de muncã pe perioadã determinatã a personalului didactic calificat si, în mod exceptional, testãri prin interviu si lucrare scrisã, în profilul postului solicitat, în vederea angajãrii cu contract individual de muncã pe perioadã determinatã a personalului fãrã studii corespunzãtoare postului. Si cum lipsa cadrelor didactice bine pregãtite si calificate este o problemã din ce în ce mai des întâlnitã în scoli, multi dintre oamenii care ajung în fata elevilor nu au studiile corespunzãtore postului. Acest aspect a fost reclamat de nenumãrate ori si de liderii de sindicat, care au atras atentia cã România este singura tarã din Europa în care la catedrã sunt acceptati profesori necalificati. Din pãcate, statisticile aratã cã Vasluiul a fost, în ultimii ani, în topul judetelor cu cele mai mari procente ale cadrelor didactice fãrã pregãtirea necesarã. Multi dintre elevii vasluieni, cu precãdere cei din mediul rural, sunt instruiti în fiecare an scolar de profesori necalificati (o parte din viitorii dascãli având doar diplomã de bacalaureat), o anomalie a sistemul de învãtãmânt din România care are consecinte negative asupra copiilor. În general, cadrele didactice „adevãrate” aleg unitãtile de învãtãmânt din mediul urban, astfel cã scolile de la tarã sunt vãduvite de profesionisti. Si mai grav este cã situatia s-ar putea înrãutãti în viitor, mai ales cã, din cauza salariilor mici comparativ cu alte categorii de bugetari, numãrul tinerilor care vor sã devinã cadre didactice este în scãdere.