România, în pragul colapsului energetic după oprirea reactoarelor de la Cernavodă: „Cea mai scumpă energie din UE!”

România se confruntă cu o gravă criză energetică, după ce au fost închise reactoarele 1 și 2 ale Centralei nucleare de la Cernavodă. Expertul în energie Ioan Purica critică politica energetică a României și arată că inclusiv Comisia Europeană s-a răzgândit și a admis că renunțarea la energia nucleară e o mare eroare.

România este lovită din toate părțile: după ce războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu au dus la explozia prețurilor energiei la nivel global, dar mai ales european, închiderea temporară a centralei de la Cernavodă reprezintă un nou șoc și o lovitură dată securității energetice a țării. În același timp, alte proiecte ce țin de dezvoltarea nucleară bat pasul pe loc, așa cum este cazul proiectului reactoarelor modulare mici de la Doicești.

În lipsa unor investiții serioase în centrale nucleare, hidrocentrale și termocentrale pe gaz, politicile energetice ce au pus accentul pe dezvoltarea parcurilor fotovoltaice și eoliene care și-au dovedit limitele. Coroborat cu renunțarea prematură la cărbune, toate aceste sunt ingredientele unei crize energetice de proporții, care au făcut ca România să aibă cea mai scumpă energie din Uniunea Europeană, îndeosebi raportat la veniturile românilor. Asta înseamnă o nouă lovitură dată sub centură unei industrii și așa condamnate la subzistență și la facturi tot mai mari pentru populație. Un alt detaliu, cel puțin la fel de important: ca țară cu energie scumpă, România nu are cum să fie competitivă, iar investitorii de pretutindeni preferă să investească în țări unde nu au balastul prețurilor imense la energie.

De ce avem probleme

Închiderea temporară a centralei de la Cernavodă a agravat și mai mult criza, iar în prezent se vorbește despre un deficit de circa 1.400 de megawați. Expertul în energie Ionuț Purica explică, în analiza sa pentru „Adevărul”, care au fost problemele, dar și erorile politicilor din acest domeniu ale României care ne-au adus aici.

„Ideea de bază este că reactorul 2 de la Cernavodă a avut o problemă și schimbă un transformator ridicător, iar Reactorul 1 a intrat de duminică seara în revizia programată. Asta înseamnă două unități, cele două unități, 1.400 de megawați, pe care deocamdată nu îi avem în sistem. Pe perioada cât Unitatea 2 își schimbă transformatorul — deci câteva zile până aici — o să fie o nevoie de importuri. Pentru că, din păcate, ne-am aliniat cu politica trecută a Comisiei Europene: să oprim cărbunii, să oprim totul și să pune și, așa cum mai glumesc eu, să rămânem în „bătaia vântului și a soarelui”, adică să ne bazăm exclusiv pe aceste surse de energie. Deci, ideea de bază este că — foarte clar, de altfel Comisia Europeană a început să se trezească și ea — va trebui să ne refacem promisiunile și politicile pornind de la securitatea energetică”, spune Purica.

Germania, țară care s-a condamnat singură la dependența de gazul rusesc și a intrat într-o criză fără precedent, a realizat într-un final greșeala de a-și fi închis centralele nucleare.

Germania și Polonia insistă pe cărbune pentru a evita colapsul enegertic

Confruntate cu astfel de probleme, țări ca Germania și Polonia au reacționat și au renegociat închiderea minelor de cărbune. În disperare de cauză, închiderea acestor mine a fost dată uitării sau cel puțin amânată, pentru a atenua șocul energetic deja resimțit. Spre deosebire de aceste state, România și-a urmat neabătută obiectivul renunțării la cărbune, iar în acest fel și-a mai legat o mână, iar acum s-a legat singură și la cealaltă, prin închiderea, este adevărat forțată, a centralei nucleare de la Cernavodă…https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/romania-in-pragul-colapsului-energetic-dupa-2529157.html