Organizatia Salvati Copiii, este una dintre cele mai respectate asociatii nonguvernamentale, cu activitate întemeiatã, în principal, pe prevederile Conventiei ONU cu privire la Drepturile Copilului. O structurã centralã, Secretariatul General si 13 filiale judetene asigurã prin voluntariatul membrilor sãi buna sa functionare.
Rãzboiul si rãfuiala sunt practici complet strãine principiilor acestei organizatii.
Referirile d-lui Ungureanu Constantin sunt lipsite de adevãr, cu exceptia faptului cã domnia sa a fost, spre lauda sa, unul dintre membrii fondatori ai filiale vasluiene. D-l Ungureanu Constantin a fost presedinte din anul 1990 pânã în anul 1993, când a fost demis la Sinaia în sedinta Comitetului Director.
Considerãm cã invocarea sintagmei „fostul inspector scolar general PSD Vasile Mariciuc“ nu clarificã în nici un caz intentiile evidente ale articolului. Este adevãrat, am fost o vreme pur si simplu „inspector scolar general“, în PSD neexistând o asemenea functie.
Subsemnatul a devenit presedinte începând cu anul 1996, când am preluat aceastã functie în urma alegerii de cãtre membrii Adunãrii Generale a OSC. Mentionez cã de la început am fost membru (vicepresedinte) al boardului filialei. Nici o functie din board (presedinte, vicepresedinte, secretar) nu este retribuitã, pentru cã voluntariatul este baza activitãtii în OSC.
În anul 2000 filiala a dobândit personalitate juridicã, moment care coincide în opinia domnului Constantin Ungureanu cu „uzurparea calitãtii de membru fondator“. Evident nu se poate stabili nici o legãturã sau rea intentie între cele douã fapte, decât în afara unei logici absolut normale.
Mult invocatul scandal nu are 20 de ani, ci doar câteva zile, însã e posibil ca în închipuirea domnului Ungureanu lucrurile sã stea altfel, iar marota dezvoltatã de acesta vizavi de functia de presedinte a devenit una obositoare, având în vedere faptele invocate mai sus cu privire la demiterea sa. În plus, Domnia sa a primit prin postã copii dupã unele documente solicitate pe care le posedã filiala, încât iesirea în presã… nu justificã demersul sãu decât ca un act de intentii deloc onorabile. Este un neadevãr cras cã dl. Constantin Ungureanu ar fi solicitat informatii si cã nu le-ar fi primit. În argumentarea acestei idei, precum cã filiala nu are o activitate transparentã, e bine de stiut cã anual evidenta financiar contabilã este verificatã de reprezentanti ai Secretariatului General sau de auditori intrenationali când este cazul.
În 1996, filiala a înfiintat un parc- noutate la acea vreme în Negresti, predat prin conventie scrisã pentru întretinere Consiliului Local. A rezistat cîtiva ani, dupã care indiferenta autoritãtilor locale si dezvoltarea garajelor l-a scos din circuitul firesc. Componentele parcului si dispunerea lor au fost stabilite de finantator: o organizatie olandezã În ceea ce priveste pe tânãrul Bocan, el nu reprezintã decât o anexã sau poate o replicã mai tânãrã a domnului Ungureanu, care împrumutã fãrã un motiv logic din „nobilele intentii“ ale prietenului sãu, în defavoarea unor preocupãri mult mai accesibile vârstei sale. Îmi permit sã mã abtin de la orice judecãti de valoare la adresa acestuia, întrucât este elev la liceul din Negresti, iar la venirea sa în sistemul învãtãmântului de masã din învãtãmântul special s-a bucurat de sustinerea profesorilor pentru a-si urma studiile, în ciuda multelor sesizãri pe care le-a fãcut si din care, se pare, îsi face un mod de viatã. (ex. Presedintia României).
Consider cã o continuare a acestui drept la replicã nu mai este necesarã pentru cã ar fi o insultã la adresa miilor de oameni, elevi, tineri si maturi care au avut legãturã cu organizatia, în cele douã decenii, ca voluntari, parteneri, sustinãtori sau beneficiari. E pãcat ca o organizatie cu o activitate bogatã în sustinerea unor proiecte în favoarea copiilor „sã se bucure“ prin grija unora de asemenea articole în presã.
