Reacții în cazul profesoarei din Huși umilită pentru o porție de mâncare

URMĂRI… Cazul profesoarei din Huși, imobilizată la pat și aflată în imposibilitatea de a se descurca singură, chiar și când vine vorba, de exemplu, despre hrana pe care o comandă la o firmă de delivery din oraș, a stârnit o emoție cu totul specială în rândul localnicilor, fapt care dovedește că mai există omenie și sensibilitate pentru un seamăn aflat în momente de cumpănă. Printre cei care au reacționat primii au fost și reprezentații asociației despre care profesoara spunea că, după ce i-a cerut ajutorul, a primit răspunsul că are doar o singură angajată pe tot orașul și persoana nu poate să stea să o ajute prea mult. “Într-adevăr, doamna aceasta a sunat și a vorbit cu mine, dar nu mi-a spus că este profesoară, de aceea nu am făcut imediat asocierea între convorbirea noastră și articolul apărut în presă. Dar da, m-a sunat. Pot să spun că imediat ce mi-a cerut ajutorul, am trimis pe cineva acolo, care a văzut situația, i-a făcut un pic de curățenie, a ajutat-o, dar, într-adevăr, i-a spus că nu poate să stea lângă dumneaei, întrucât mai sunt alte 15 – 16 cazuri la fel de grele, la care trebuie să mergem să ajutăm, cu puținele resurse pe care le avem. Dar, personal, voi merge la doamna să găsim soluții”, a spus responsabilul asociației. Între timp, profesoara a spus că a găsit pe cineva care, contra cost, o va ajuta o vreme. Culmea este că, în toată agitația creată de acest caz, a mai ieșit la iveală cazul altei profesoare, de la un alt liceu din Huși, care, de asemenea, este bolnavă, căzută la pat, și are nevoie de îngrijire. “Știm și de cazul acestei doamne. Sperăm să putem oferi ajutor pentru toți cei în situații dificile din municipiul Huși, dar sunt destul de mulți”, a mai spus responsabilul asociației caritabile.

Ceea ce intrigă cel mai mult în cazul profesoarei imobilizate, căreia șoferul de la firma de delivery, de pildă, nu voia să îi ducă mâncarea comandată mai aproape de pat, motiv pentru care stătea ore în șir flămândă, uitându-se la pachetul cu alimente, este faptul că ea a fost unul dintre dascălii care a promovat cel mai mult ideea de voluntariat în oraș. Un paradox care îi întristează și mai mult pe cei care care știu despre acest caz. Profesoara în cauză a organizat ani la rând acțiuni ecologice (de pildă, un titlu de ziar arată că doamna profesoară și elevii săi, alături de alte cadre didactice, au plantat pomi de Ziua Păcii, chiar dacă afară ploua, n.r.), a organizat acțiuni de curățare a mediului, învățând copiii să se implice și să devină voluntari inimoși, pentru natură și pentru toți cei din jurul lor. Mai mult, în 2018, această profesoară a fost implicată în coordonarea unui proiect ERASMUS, în care au fost partenere unități de învățământ din Lituania, Italia, Bulgaria și Turcia. Practic, un CV în care multe repere arată că doamna profesoară a avut o deviză proprie din a promova voluntariatul. Paradoxul face ca tocmai când ea însăși a avut cea mai mare nevoie de un voluntar care să îi dea farfuria de hrană mai aproape, nici contra cost nu a găsit pe nimeni. Poate că aici a fost elementul sensibil, care a făcut ca un număr atât de mare de hușeni să reacționeze.

“M-aș bucura foarte mult dacă li s-ar spune oamenilor ceea ce am făcut eu bun în activitatea mea”

Printre primii care s-au sesizat în acest caz au fost chiar reprezentanții asociației caritabile, cărora le-a cerut ajutorul profesoara imobilizată la pat, dar… nu prea l-a primit, însă nu din rea-voință. “Într-adevăr, doamna aceasta a sunat și a vorbit cu mine, dar nu mi-a spus că este profesoară, de aceea nu am făcut imediat asocierea între convorbirea noastră și articolul apărut în presă. Dar da, m-a sunat. Pot să spun că imediat ce mi-a cerut ajutorul, am trimis pe cineva acolo, care a văzut situația, i-a făcut un pic de curățenie, a ajutat-o, dar, într-adevăr, i-a spus că nu poate să stea lângă dumneaei, întrucât mai sunt alte 15 – 16 cazuri la fel de grele, la care trebuie să mergem să ajutăm, cu puținele resurse pe care le avem. Dar, personal, voi merge la doamna să găsim soluții. Dar să știți că, dacă tot este acest caz, să știți că mai este o doamnă profesoară din oraș, foarte cunoscută, pensionară acum, care este bolnavă și are nevoie de îngrijire permanentă. Căutăm soluții și avem bunăvoință”, a spus responsabilul asociației. Între timp, profesoara susține că, pe fondul efectului prezentării publice a cazului său, a reușit să găsească pe cineva să o ajute o vreme. “Eu nu am vrut și nu vreau nimic degeaba. Eu plătesc, așa cum am plătit și porția de mâncare de la firma respectivă, dar pe care șoferul mi-o lăsa pe jos și nu voia să vină să mi-o aducă aproape. Se grăbea. Asta a fost. Acum am găsit pe cineva care să vină să mă ajute. Nu știu când o să mă vindec, pentru că am și diabet. Dar sper și m-aș bucura foarte mult, dacă li s-ar spune oamenilor ceea ce am făcut eu bun în activitatea mea. Ar fi bucuria mea cea mai mare. Eu am promovat voluntariatul în oraș, alături de alți colegi la fel de inimoși. Și așa mi-am învățat elevii, să ajute oamenii în nevoie și să iubească natura frumoasă și curată”, a spus profesoara.