Pușcărie pentru cei care-și fac o fântână!

CUM SE CÂȘTIGĂ VOTURI CU INFORMAȚII FALSE

FAKE NEWS… Românii care își sapă o fântână în curte vor fi trimiși la pușcărie. Acesta este narațiunea care a inflamat spiritele, narațiune „propovăduită” inclusiv de președintele AUR Vaslui Sorin Chelmu. Acesta vorbește la modul apocaliptic despre distrugerea satelor și a agriculturii românești. Se pare că Sorin Chelmu și-a lăsat la o parte pregătirea de profesor universitar și a preferat să adopte versiunea populară, iubită de tik-tok-erii suveraniști. Ce prevede însă, cu adevărat, reglementarea incriminată? Proiectul de lege nu vizează folosirea apei pentru gospodăria proprie, ci captarea apei prin instalații tehnice și la volume și debite care depășesc limitele legii. Diana Buzoianu a precizat că proiectul legislativ „nu se referă în niciun caz la activitatea unui agricultor mic sau la o fântână”, ci vizează captări ilegale de amploare, inclusiv industriale, care pot seca un corp de apă.

Ministrul Mediului a pregătit o lege care îi trimite la închisoare pe oamenii care își vor săpa fântâni în curți, potrivit unei narațiuni false promovate inclusiv de președintele AUR Vaslui, Sorin Chelmu. Iată postarea alarmistă a acestuia. „Atacul asupra satelor și agriculturii românești. Până la 5 ani de închisoare pentru captarea ilegală a apei din surse de suprafață și subterane! Nu este o teorie și nu este un zvon. Ministerul Mediului a pus în dezbatere un proiect de lege prin care transpune Directiva (UE) 2024/1203 privind protecția mediului prin dreptul penal. Definiția oficială a „captării apelor” din proiect include explicit consumul uman și agricultura: „Captarea apelor” și extragerea, prelevarea sau derivarea controlată a apei din surse de suprafață sau subterane, prin foraje, drenuri ori alte mijloace tehnice, pentru consum uman, irigații, agricultură, producerea de energie, activități industriale sau alte utilizări economice și sociale. CONSUM UMAN. STOP! Nu doar câmpul fermierului. Fântâna ta. Forajul din curte. Fără autorizație, Dosar Penal: Săparea sau folosirea unui puț sau a unei fântâni, fără hârțogăria aprobată de stat, se va pedepsi cu închisoare de la 1 la 5 ani dacă se consideră că afectează pânza freatică.

Până la 10 ani de închisoare: Dacă autoritățile decid că ai produs o „daună semnificativă sau ireversibilă”, pedeapsa crește drastic. Justiția „celui mai tare”: Cine decide dacă fântâna ta a produs o „daună semnificativă”? Un termen vag, lăsat la mâna unor inspectori și experți. Un om simplu de la țară nu are zeci de mii de lei pentru avocați și contra-expertize ca să demonstreze că nu a secat pânza freatică udându-și straturile de ceapă. ATAC DIRECT LA SUPRAVIEȚUIREA NOASTRĂ

Să limitezi și să incriminezi accesul la apă este un atac direct la siguranța alimentară, la proprietatea privată și la demnitatea umană. Nici măcar în cele mai negre perioade ale istoriei nu s-a încercat controlul total asupra apei din propria bătătură. Ne confruntăm, oare, cu o încercare sistematică de a distruge gospodăria tradițională românească? Dacă nu mai avem voie să ne producem propria hrană și să ne asigurăm propria apă, devenim complet dependenți de importuri și de hrana făcută în laboratoare. „Vă vor cerne. Vor pune impozite, taxe și alte îngrădiri. Vor lua totul.” spunea Părintele Arsenie Boca.

DISTRIBUIE MASIV! Încă se mai poate opri! Proiectul este în dezbatere. Dacă nu reacționăm ACUM, vom realiza prea târziu că am pierdut cel mai de preț lucru: libertatea de a ne hrăni singuri!”

Proiectul de lege vizează mafiile care poluează și exploatează ilegal apele, nu fântânile din gospodării

Site-ul veridica.ro a făcut o analiză obiectivă a proiectului de lege incriminat și a demonstrat de ce este falsă narațiunea. Proiectul de lege nu vizează folosirea apei pentru gospodăria proprie, ci captarea apei prin instalații tehnice și la volume și debite care depășesc limitele legii. Practic, actul normativ transpune Directiva (UE) 2024/1203 și completează legislația existentă deja în România, unde folosirea apelor este reglementată de Legea 107/1996. Aceasta prevede că apele de suprafață sau subterane pot fi folosite la liber „pentru băut, adăpat, udat, spălat, îmbăiat și alte trebuințe gospodărești, dacă pentru aceasta nu se folosesc instalații sau dacă debitul prelevat nu depășește 0,2 litri/secundă, exclusiv pentru satisfacerea necesităților gospodăriilor proprii”. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a detaliat ce categorii de fapte și persoane intră sub incidența noilor prevederi și a explicat că proiectul de lege pe care îl promovează vizează „mafiile de mediu” și „faptele care distrug ecosisteme, poluează grav apa, aerul sau solul și pun în pericol viața oamenilor. Poluarea gravă și distrugerea naturii nu pot rămâne afaceri profitabile, în care cîștigurile sunt mari, iar riscul juridic este nesemnificativ”. Diana Buzoianu a precizat că proiectul legislativ „nu se referă în niciun caz la activitatea unui agricultor mic sau la o fântână”, ci vizează captări ilegale de amploare, inclusiv industriale, care pot seca un corp de apă.

Pedepse pentru captarea industrială a apei

Noul proiect de lege nu modifică prevederile deja existente cu privire la folosirea apei, ci impune pedepse pentru captarea ilegală și industrială de apă, dacă acest lucru provoacă daune semnificative sau ireversibile ori pune în pericol viața faunei, oamenilor sau, în general a mediului înconjurător, după cum urmează:

• Închisoare de la 1 la 5 ani dacă apa captată ilegal se referă la o cantitate „care nu poate fi neglijată”, deci peste consumul unei gospodării, dacă deteriorează semnificativ un habitat din cadrul unui sit Natura 2000 sau perturbă semnificativ speciile de animale din cadrul unui astfel de sit;
• De la 2 la 7 ani dacă fapta a provocat daune semnificative calității aerului, solului sau apei ori unui ecosistem, animalelor sau plantelor;
• De la 3 la 10 ani dacă faptele au provocat distrugerea ori daune semnificative și pe scară largă, care sunt ireversibile sau de lungă durată, calității aerului, solului sau apei, unui ecosistem ori unui habitat din cadrul unei arii naturale protejate;
• De la 10 la 20 de ani dacă fapta a avut ca urmare moartea unei persoane.

Care e scopul acestui fake news?

Afirmația are și rolul de a stârni frică și indignare, narațiunea „îți faci o fântână în curte și faci închisoare” fiind extrem de emoțională și care inflamează ușor mai ales populația din mediul rural cu resurse reduse de a filtra informațiile reale de manipulări sau fake news-uri. Astfel de mesaje devin rapid virale pentru că sugerează că statul îți ia un drept tradițional, de bază, așa cum însuși Claudiu Târziu subliniază într-o altă postare în care vorbește despre „dreptul la apă”, element esențial pentru supraviețuire. Înăsprirea unui cadru legislativ generează de fiecare dată tensiuni, dezbateri, una din părți este nemulțumită și astfel de creează și contextul propice pentru apariția narațiunilor false și a dezinformărilor. Climatul în care apare o astfel de narațiune este unul de neîncredere în autorități, iar într-un astfel de context, apariția unor afirmații de genul „statul bagă oameni la închisoare pentru că au nevoie de apă” sau „statul interzice” ori „confiscă” sunt mult mai ușor de crezut mai ales în raport cu explicații tehnice și juridice alambicate, seci sau greu de înțeles. Nu în ultimul rând, în mediul rural mai ales, teme precum apa, pământul, gospodăria sunt extrem de încărcate din punct de vedere simbolic și emoțional, fântâna fiind elementul central din „bătătură”, fapt exploatat și de liderii AUR sau alți suveraniști („Pe vremuri, cine săpa o fântână era considerat binefăcătorul satului”). Să nu uităm nici de „ecosistemul” rețelelor de socializare care favorizează mesajele formulate simplu, fără explicații suplimentare sau detalii complicate, care pot fi rezumate într-o frază și, mai ales, care provoacă emoții puternice, prin antiteză totală cu un proiect de lege, un document tehnic și complicat, care stârnește zero emoție.