ÎNTREBÃRI GRELE De câteva zile, patru primari din judetul Vaslui sunt la limita disperãrii. Nu au buget si nici nu stiu cum vor trece anul 2015, pentru cã Ponta si Guvernul PSD si-au bãtut joc de ei. Ieri dimineatã, în culmea disperãrii, primarii de la Fãlciu si Zorleni încercau sã înteleagã dacã e vorba de rãutate din partea celor care conduc judetul. “Ministerul Finantelor a spus cã nu mai primim nimic, deoarece avem încasãri de 15 miliarde lei vechi. Ce sã înteleg eu, acum? Cã era mai bine sã nu încasez? Dacã încasam numai trei miliarde de lei, primeam bani? Eu, care am încasat 15 miliarde de lei si am 9000 de locuitori si peste 50 de kilometri de drumuri sãtesti în toatã comuna, rãmân asa?”, se întreabã Paula Hultoanã, primarul comunei Zorleni. “De neconceput, ce s-a întâmplat cu bugetul comunei Fãlciu! Niciun leu? Nimic? Nu am mai pomenit o asemenea nenorocire, fãrã logicã, fãrã niciun rationament. Dacã esti comunã mare în România, functionezi doar cu 15 miliarde de lei vechi? Sunt socat de ceea ce ni s-a întâmplat”, a spus Neculai Moraru, primarul comunei Fãlciu. Culmea, douã din cele trei comune în care nu s-a dat niciun ban la buget, pentru prima datã dupã 1989, respectiv Zorleni si Fãlciu, au si cei ai multi locuitori din judet, în mediul rural! Acolo, PSD a obtinut scoruri formidabile la alegeri, iar Ponta a primit cele mai multe voturi, la prezidentiale. Primarul Bârladului, Constantin Constantinescu, nu a rãspuns la telefoane, toatã ziua de ieri, demonstrând cã nu-i pasã de faptul cã locuitorii acestui oras nu vor avea buget. De partea cealaltã, presedintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, admite cã alocarea sumelor suferã de pe urma unor prevederi legislative care pot fi corectate si cã va cere suplimentarea sumelor la bugetul judetului Vaslui, pentru ca si acele patru localitãti care nu au primit niciun leu sã fie prinse cu sume consistente pe 2015.
La Fãlciu, primarul Neculai Moraru nu poate întelege de ce a fost “faultat” atât de tare de guvernanti care, culmea!, sunt si din partidul sãu, PSD. “Am crezut cã e o gresealã, m-am uitat pe tabel si am vãzut cã nu e nici Zorleniul. Am în comunã 1.000 de elevi, peste 30 km de drumuri comunale, 47 km de drumuri sãtesti. Cum e posibil sã nu primim niciun ban? Ce înseamnã asta? Am avut, în 2013, încasãri de 15 miliarde la bugetul local, însã am fãcut presiuni sã recuperãm datoriile restante, am pus popriri pe conturi la toti datornicii, numai de la CFR am luat 2,7 miliarde, pe care ne-o datorau de mult timp. Am muncit mult si am adus bani la buget, în 2013, dar situatia nu este asa în fiecare an. Noi, Fãlciul, realizãm din taxe si impozite locale doar 8-9 miliarde, anual. 2013 a fost un an special, pentru cã am reusit sã încasãm datoriile adunate peste ani, nu am mai reusit niciodatã sã strângem atâtia bani, iar acum pãtimim din cauza asta. Incredibil! Când tragi tare si realizezi venituri, vãd cã nu e bine. Mai degrabã stai linistit, nu faci treabã si statul îti dã un buget de 15 miliarde, nu? Trebuie sã stai calm si sã nu faci nimic”, spune Moraru. Edilul de la Fãlciu nu stie cum o va scoate la capãt cu proiectele europene în derulare, cu cheltuielile la salarii sau alte utilitãti. “As fi vorbit cu parlamentarii nostri, sã fac ceva, dacã stiam cã nu voi primi niciun leu. Am vorbit acum douã zile la Consiliul Judetean cu dl. vicepresedinte Mihalachi, care îmi spunea cã nu se poate ca Fãlciul sã nu fi primit niciun leu. Uite, cã se poate! Sunt foarte supãrat. Acest mod de a împãrti bani dezavantajeazã clar comunele mari, cum suntem noi, cu 5.600 de locuitori. Cum se poate, ca o comunã cu 1.100 de locuitori sã primeascã un buget de 12 miliarde, iar una cu 6.000 de oameni niciun leu? Nu am nimic cu nimeni, dar vecinii nostri, de la Murgeni, au primit 47 miliarde, în timp ce în dreptul nostru scrie “0”. Am înteles cã se vor redistribui niste bani de la judet, sã ni se dea si nouã ceva, dar nu înteleg de unde vor veni acei bani”, mai spune primarul Fãlciului.
Jale mare în Zorleni: “Nu avem bani nici de tóner la primãrie”
Primãrita comunei Zorleni, Paula Hultoanã, spune cã nu acceptã sã fie bãtaia de joc a guvernantilor. “Ministerul a raportat bugetul la încasãrile din 2013, cât am strâns noi atunci la bugetul local. Or, în 2013 am încasat la buget tot ce înseamnã venit, peste 15 miliarde de lei vechi, într-adevãr, impozite pe case, teren, pe concesiuni. Tot atunci, s-a început acordarea subventiilor de la APIA, iar aceasta nu putea fi încasatã dacã oamenii aveau datorii la impozite, ca sã nu mai spun cã aceia de la ajutor social si alocatii complementare nu puteau sã facã dosare pentru a primi bani dacã aveau datorii la buget si, într-un fel, oamenii au fost fortati sã achite, i-am fãcut atunci sã înteleagã si am încasat toate restantele pe care le aveam din urmã. Ministerul Finantelor a spus cã nu mai primim nimic, deoarece avem încasãri de 15 miliarde de lei. Ce sã înteleg eu acum? Cã era mai bine sã nu încasez? Dacã încasam numai trei miliarde de lei primeam? Eu care am încasat 15 miliarde de lei si am 9000 de locuitori si peste 50 de kilometri de drumuri sãtesti în toatã comuna, rãmân asa? De exemplu, nu vreau sã se înteleagã gresit, dar Alexandru Vlahutã are 10 km de drumuri si a primit 12 miliarde de lei. Pãi, se comparã cu cei 50 de km ai mei pe care trebuie sã-i întretin? Dupã iarna asta, drumurile sunt distruse si trebuie sã le pietruiesc, cu ce bani sã fac asta? Am peste 40 de kilometri de retea de apã, asta înseamnã cã trebuie sã fac întretinere. Sunt sapte puturi de mare adâncime si douã statii de pompare care merg non-stop, ca sã poatã avea lumea apã. Cu ce plãtesc? Comuna Zorleni plãteste anual aproape patru miliarde de lei la E-ON pentru energia electricã consumatã, salariile pentru functionarii primãriei. Asistentii personali ai persoanelor cu handicap, de unde îsi iau banii? La asistentii personali trebuie sã punem de la bugetul local 25%, restul vin de la stat, însã anul trecut nu au venit banii de acolo si am pus noi de la bugetul local 40%, ca omul sã-si ia salariul întreg, cã e angajatul primãriei, el nu întelege cã statul nu îi dã cât trebuie, el vine la Primãrie si spune cã ne aduce handicapatul, sã-l întretinem noi. Plafonul stabilit de minister si guvern nu este stabilit corect. Nu se comparã o comunã cu 9.000 de oameni si 50 de km de drum, cu o comunã cu 1.500 de oameni si 10 km de drumuri, nu? Unii au 200-300 de elevi la scoalã, la Zorleni de la cei de grãdinitã si pânã la clasa a VIII-a sunt 1280 de elevi! Lor nu trebuie sã le repar scoala, sã le fac grupuri sanitare, ca sã functioneze? Dar la Primãrie nu ne trebuie consumabile, tóner, hârtie? La un dosar de asistentã socialã trebuie opt pagini si am mii de dosare. Numai dacã pun salariile si consumabilele, plus curentul, apa, nu pot sã acopãr tot cu ce încasez eu. În acest caz, eu ca primar la Zorleni ce sã fac? Nu mai extind aductiunea de apã, nu mai schimb un bec, nu mai fac reparatii la o scoalã, nu mai fac o lucrare pe un drum, nu mai fac toalete la scoli si ce-o mai fi nevoie. Cu ceea ce primeam de la Finante, adicã de la Guvern, era exact ce aveam nevoie pentru aceste investitii: am fãcut extinderea gazului la Simila si Zorleni, întretinerea iluminatului public, am reparat scoli, am mai fãcut studii de fezabilitate pentru proiecte. Acum, dacã nu mai am bani de la Finante ce fac? Cu banii acestia puteam sã fac investitii. Primãria Zorleni cu ce încaseazã la bugetul local nu asigurã decât salariile, plata la E-ON si consumabilile, ca sã putem functiona. Dar avem proiecte în derulare, cu Ecovas, pentru calificarea oamenilor, apoi achizitionarea unui buldoexcavator si a unei autovidanje. Pentru aceste utilaje, fac împrumut la bancã, iar banca mi-a pus conditia sã dau dobânda în cont, ca garantie. Mai am de asfaltat, mai avem o bazã sportivã de fãcut… Numai la aceste proiecte mi-ar trebui circa cinci miliarde de lei. Dar la Popeni nu mai fac nimic? Nu trebuie sã le aduc si lor apã la cei din deal? La Zorleni, cã nu am scoalã? Extinderea de gaz, trotuare, platforma de gunoaie? Ce facem cu asistentii personali? Nu o sã le mai dãm bani, o sã-i lãsãm sã ia atât cât le dã guvernul si sã facã si ei scris la cei care trebuie sã le dea. Avem peste 80 de asistenti personali si ar trebui sã le dea statul banii pe cupon ca la pensionari. Consider cã acest plafon a fost fãcut fãrã ca nimeni sã analizeze corect cã trebuia luat în calcul numãrul de locuitori ai comunelor si sã dea separat pentru cei pânã la 2.000 de locuitori un plafon, pentru cei între 2000 si 5000 ceva mai mare… Asa, ce facem? Eu am mai multi locuitori ca orasul Murgeni, de exemplu, si acolo s-au dat 47 de miliarde, iar nouã nimic! E corect? Oare printre parlamentarii care au aprobat asemenea lucru nu este niciun fost primar? Nu cunosc situatia noastrã? Voi face cunoscut clar pozitia noastrã, voi înainta un memoriu prin parlamentarii nostri din colegiu cãtre guvern si Ministerul de Finante pentru a se reglementa situatia. Consider cã trebuie sã aduc la cunostintã cã este o situatie specialã si cã suntem nedreptãtiti. Adicã noi facem încasãri, am atras fonduri atrãgând investitori, am dat locuri de casã în concesionare, terenuri pentru societãti, la care eu le-am încasat banii de licitatie, banii de concesionare, anul trecut, dar anul acesta este datoria primãriei sã le facã drumuri, sã le aducã energie electricã la poartã, sã le facem strãzi, utilitãti, ca ei sã-si scoatã autorizatie de constructie si abia apoi sã-l încasez. Dar, cu ce sã le facem? Eu am crezut cã cei care adunãm bani la buget vom fi cumva rãsplãtiti, ni se vor da niste recompense pentru cã am adunat bani la buget. Ce sã fac eu acum, în situatia asta? O sã fac si eu ca ceilalti primari, o sã stau cu mâinile în sân, nu o sã mai încasez si o sã primesc si eu la anul bani de la guvern, ca altii!”, spune, supãratã, Paula Hultoanã, primarul comunei Zorleni.
Gelu Pecheanu, primarul de la Drânceni, merge în audientã la premier!
Comuna Drânceni a fost, an de an, “faultatã”, când a venit vorba de bugete locale. Cât a fost vorba de Consiliul Judetean, au primit sume infime, pentru ca, în acest an, sã nu mai primeascã nici mãcar un leu de la Guvern. “Am studiat cu atentie noua lege a bugetului pe 2015 si mi se pare o lege fãcutã pe genunchi. Din punctul meu de vedere, acesta este jihadul comunelor care au un grad mare de colectare a taxelor si impozitelor, care au stimulat crearea de locuri de muncã, pentru cã de acolo vine impozitul pe venituri a fiecãrui salariat, adunat la bugetul local al fiecãrei comune. Nu este corect ca o comunã care are o populatie de 5.000 locuitori sau, de exemplu, cum e cazul comunei Zorleni, cu 9.000 de locuitori, sã primeascã aceeasi sumã ca si alte comune din judet, care au o populatie de 1.200 – 1.400 locuitori, au localitãti depopulate si nu au o strategie de dezvoltare pe urmãtorii ani. Din cauza distantei mari fatã de orase, de drumuri nationale sau de Drumul European, proiectele noastre cu fonduri europene sunt blocate, din cauzã cã nu mai putem acorda cotele de cofinantare ale proiectelor pe care le avem în derulare. Voi cere o audientã la primul-ministru Ponta, dar chiar si la domnul presedinte al României, pentru a atrage atentia asupra acestei legi care nu ajutã comunele care au un grad mare de colectare a taxelor si impozitelor locale, de pe raza UAT-urilor. De asemenea, am sã aduc la cunostinta deputatilor si senatorilor judetului Vaslui, sã gãseascã solutii pentru ca toate UAT-urile din judetul Vaslui sã fie sustinute în mod echitabil”, a precizat primarul comunei Drânceni, Gelu Pecheanu.
Dumitru Buzatu recunoaste: legea e strâmbã!
Presedintele Consiliului Judetean, Dumitru Buzatu, crede cã s-au fãcut unele greseli în stabilirea unor criterii de stabilire a bugetelor pe 2015, la primãrii. “Noi, Consiliul Judetean, nu avem nicio implicare în povestea asta. Toate localitãtile care au primit sume la buget au primit bani pentru echilibrarea bugetelor locale, iar toatã lumea a crezut cã se vor da peste ceea ce are fiecare primãrie în parte. Dupã pãrerea mea, vãzând ce s-a întâmplat la Bârlad si în alte trei primãrii comunale, pot spune cã trebuie introduse unele corecturi la modul de împãrtire a banilor. Majoritatea comunelor din judetul Vaslui au primit sume consistente la echilibrarea bugetelor, iar proiectul de hotãrâre de Guvern a urmãrit tocmai repararea dezechilibrelor dintre comunele mici si cele importante, cu un mare numãr de locuitori. Oricum, trebuie sã fie corectatã cât mai urgent situatia, toate localitãtile trebuie sã aibã un buget pe care sã lucreze în acest an, nu putem face diferentieri între localitãti. Voi cãuta o rezolvare a problemei, doar în cadrul legal. Corectura trebuie sã se facã în cadrul legii”, spune Buzatu.
Reactia parlamentarilor vasluieni la aceste nedreptãti
“Vom depune memoriu la Ministerul de Finante”
“Am vorbit cu doamna primar a comunei Zorleni, Paula Hultoanã, si împreunã am redactat un memoriu pe care chiar astãzi îl vom depune la Ministerul de Finante, pentru a se lua mãsurile necesare de corectare. În opinia mea nu este normal sã penalizezi o comunã pentru cã are încasãri. Sunt convinsã, în urma discutiilor avute cu domnul presedinte al CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, cã bugetul comunei Zorleni va fi semnificativ mult mai mare. Precizez cã aceastã lege prin care s-a dorit sã se asigure un buget minim de 1,5 milioane de lei la fiecare comunã, este o lege bunã. În cazul comunei Zorleni, având în vedere cã bugetul încã nu a fost finalizat, el acum fiind întocmit, am mari sperante cã, asa cum am discutat cu conducerea judetului, se vor da banii necesari pentru asigurarea continuitãtii proiectelor de dezvoltare ale comunei”, a precizat Ana Birchall, deputata PSD a Colegiului Zorleni.
Deputat Toader Dima: “Nu a fost vorba de rea intentie”
“Nu a fost vorba despre rea intentie. Bugetul s-a împãrtit în asa fel încât primãrile care se descurcã mai bine si, de ce sã nu spunem, au primari mai gospodari poate, au primit mai putin ajutor, iar alte primãrii, care sunt vai si amar de ele, cu probleme financiare mari, cu încasãri reduse, au primit mai multi bani. Nu e normal sã îl ajuti pe cel mai necãjit, dacã vezi cã e pe marginea prãpastiei? Sunt de felicitat primarii care se descurcã si care stiu sã se gospodãreascã mai bine în unitãtile lor administrativ-teritoriale, dar dacã în alte UAT-uri se descurcã mai greu si poate au datorii si sunt la un pas de colaps financiar, eu cred cã trebuie sã le dai o mânã de ajutor. Repet, nu a fost vorba despre rea intentie, de intentia de a nedreptãti pe cineva, ci s-a cãutat gãsirea unui echilibru”, a spus deputatul PSD de Husi, Toader Dima.
Senatorul Nelu Tãtaru: “Pregãtesc o interpelare pentru primul-ministru”
“Asa cum este cunoscut, eu nu am votat acest buget, care a fost construit fãrã a tine cont de vreo prioritate a judetului Vaslui. Stiti foarte bine amendamentele fãcute pentru nevoile stringente ale sistemului de sãnãtate vasluian, respinse fãrã nicio retinere de cãtre cei care administreazã astãzi banul public, la nivel de tarã. Nevotând bugetul, evident nu sunt de acord cu astfel de formule de împãrtire a banului public, prin care o parte a primãriilor primesc sustinere financiarã, iar alte primãrii, nu. Pregãtesc o interpelare pentru primul-ministru, domnul Victor Ponta, pe aceastã temã importantã, prin intermediul cãreia sper ca vasluienii sã afle <<ratiunea>> bugetarã si, de ce nu, politicã, ce a stat la baza acestei împãrteli a banilor cãtre primãriile din judet”, a declarat senatorul PNL de Husi, dr. Nelu Tãtaru.
