CONFERINTÃ… Liviu P. Dinu, unul dintre elevii strãluciti ai marelui profesor de matematicã, Solomon Marcus, a sustinut, vineri, la Casa de Culturã, o importantã conferintã de lingvisticã. Acesta le-a explicat vasluienilor care e diferenta dintre limbajul natural si cel artificial, ce reprezintã similiaritatea limbilor naturale si de ce scoala de lingvisticã din România este apreciatã la nivel international. Conferinta a fãcut parte din evenimentul sãptãmânii – Olimpiada Nationalã de Lingvisticã „Solomon Marcus” – eveniment ce a reusit sã aducã la Vaslui cele mai importante nume românesti din domeniul lingvisticii.
Liviu P. Dinu este profesor dr. la Facultatea de Matematicã si Informaticã a Universitãtii din Bucuresti si director al Human Language Technologies Research Center. Presa l-a caracterizat ca fiind un „Sherlock Holmes al literaturii”, pentru cã l-a ajutat pe Mircea Cãrtãrescu într-o problemã sensibilã. În 2009, scriitorului îi fusese atribuit un pamflet la adresa candidatului PSD, Mircea Geoanã, în care era parodiatã nepriceperea sa politicã: „Mi-e milã de bãiatul ãsta asexuat care mimeazã bãrbãtia politicã si se viseazã presedintele românilor”. Profesorul Liviu P. Dinu, alãturi de un alt profesor, a publicat atunci o analizã de lingvisticã computationalã cu ajutorul cãreia a reusit ã sã stabileascã incompatibilitatea dintre „stilomul” (n.r. o combinatie între stil si genom) lui Cãrtãrescu si cel al autorului pamfletului care îi fusese atribuit. Acesta a explicat pentru presa centralã cum a fãcut totul: „Ai 20 de texte si ele sunt în 20 de coloane de cuvinte functionale. Tu trebuie sã spui care sunt ale unui autor si care sunt ale altui autor. Nu mã intereseazã frecventa cuvintelor, ci locul pe care au apãrut ele. Mã intereseazã cã pe primul loc a apãrut <<de>>, apoi <<si>>, apoi <<ca>>. Iau pozitia pe care se situeazã cuvintele, rangul si apoi compar cu rangul la care au apãrut în alt text. Practic te intereseazã modul în care au fost folosite toate cuvintele. Iei în calcul toate diferentele dintre cuvintele functionale. Când e vorba de 70 de cuvinte functionale, e aproape imposibil sã copiezi un text”.
„Când ai o problemã lingvisticã, trebuie sã vezi ce si cum mãsori”
Invitat sã ia parte la Olimpiada Nationalã de Lingvisticã, gãzduitã în acest an de judetul Vaslui, profesorul Liviu P. Dinu a rãspuns pozitiv, ba chiar, vineri, la finalul festivitãtii de deschidere a evenimentului, a explicat celor prezenti câteva aspecte importante ce tin de limbile naturale. „Diferenta principalã dintre limbajul natural si limbajul articifial stã în ambiguitate. Limbajul natural e ambiguu, iar limbajele articificiale sunt foarte putin ambigue sau deloc. Voi prezenta o hartã a similiaritãtilor limbilor nationale, un proiect în continuã desfãsurare, un proiect ce îi place foarte mult domnului profesor Solomon Marcus. Înainte de a intra în detaliu, vreau sã vã spun cã Scoala de Lingvisticã din România este cunoscutã în tarã si în strãinãtate ca printre cele mai apreciate. Când participãm în strãinãtate, la diverse evenimente, suntem întrebati „dar ce aveti voi acolo, în România, de sunt lingvisti atât de buni?”. Câteva nume sunt pe buzele tuturor – Rada Mihalcea, Daniel Marcu, precum si multi altii. Revenind la subiectul nostru de azi, corpul prezentãrii se va lega de similaritãtile limbilor naturale vãzute în acest moment la trei niveluri: fonetic, lexical si sintactic. În general, lingvistii au cãzut de acord asupra grupãrii limbilor în familii lingvistice. Ceea ce este mai putin cunoscut vizeazã relatia dintre limbile naturale. Douã momente amintesc. Primul moment a fost acela când Leonard Orban a fost comisar multilingvist. El a reusit sã facã un document, asumat de Comisia Europeanã în care a cerut explicit sã se stabileascã o hartã a inteligibilitãtii limbilor naturale, pentru a vedea cât de mult se asemãnã douã limbi pe o scarã de la 1 la 100. Baza de date Ethnologue.com spune cã româna se aseamãnã 70% cu franceza, ceea ce e departe de adevãr, dar este folosit masiv. Cauzele erorilor sunt multiple, nu avem loc aici de o analizã a lor, ci amintim doar cã recent am propus o nouã clasificare a distantelor lexicale si sintactice dintre românã si celelalte limbi europene. Identificarea autorului unor texte cu paternitate incertã este o temã care merge mânã în mânã cu critica si istoriografia literarã. Când ai o problemã lingvisticã, trebuie sã vezi ce si cum mãsori. A fost în 2006 o conferintã despre distante lingvistice în care s-a explicat cã atunci când vrei sã faci o similiaritate sau sã calculezi o similiaritate, totul timpul apare o variabilã ascunsã si tu trebuie sã o gãsesti. Cum mãsori? Se spune cã de multe ori rezolvãrile sunt anecdotice. Însã, înainte de toate, în momentul în care vorbim de similiaritatea limbilor naturale, trebuie sã vedem ce tip de silimiaritate este vorba. Sunt patru: tipologice, morfologice, sintactice si lexicale. Noi ne-am gândit cã am putea privi similaritatea la nivel fonetic, sintactic, etimologic si semantic”, a explicat profesorul.
