• primarul comunei Văleni a botezat la viata lui multi copii • a ajuns, cu ceva timp în urmă si în insula Martinica, din Arhipelagul Caraibelor, unde a crestinat o fetită a unui prieten de familie • alesul local a opinat că acest tărîm exotic l-a marcat prin frumusete si prin modul de viată al locuitorilor • fetita botezată în religia ortodoxă de un călugăr român, a primit numele de Andreea • în total, familia Stoleru are 28 de fini •
Primarul comunei Văleni, Ionel Stoleru, a botezat, începînd din 1979 si pînă anul acesta, nu mai putin decît 28 de copii, unii si din satele Munteni si Moreni, din familii de rromi. Ultimii sase au fost crestinati anul acesta. A ajuns, cu ceva timp în urmă si în Arhipelagul Caraibelor, unde si-a petrecut, împreună cu sotia, o parte din concediul de odihnă, într-unul dintre cele mai exotice locuri din lume, pe Insula celor două comori, Martinica. A plecat acolo la invitatia unui prieten stabilit de mai multi ani pe insulă. Acest sejur nu a avut numai un caracter turistic, ci si unul de suflet, seful administratiei publice locale din Văleni crestinînd fetita gazdei, pe micuta Andreea. „Din 1979 pînă în prezent am botezat 27 de copii, 28 cu Andreea, fetita prietenului meu din Martinica. Numele acesta a fost ales de părinti pentru ca micuta să-l aibă ca ocrotitor pe Sfîntul Andrei. Cine a mai botezat stie că la mijloc este vorba de niste cheltuieli si nu este putin ca să faci un drum în Martinica, la circa 11.000 de kilometri, însă mai important este acel sentiment pe care îl trăiesti după ce crestinezi un copil. Se spune că după ce botezi un copil, familiei care a crestinat acel copil îi merge bine, lucru care de altfel s-a si dovedit cel putin în cazul meu. Pentru mine, vizita aceasta în acest rai exotic, apartinînd Frantei, m-a impresionat. Este cu totul altceva fată de ceea ce vezi în România. Este o altă lume. Copilul a fost botezat în religia crestin ortodoxă, de un călugăr român, stabilit pe insulă. Acolo este cald, temperaturi de 32 de grade, locuri mirifice, plaje curate, însorite, scăldate de apele turcoaz si limpezi ale Oceanului Atlantic. Rezumînd, sînt un nas fericit si împlinit, cu 28 de de fini. Ultimii sase au primit botezul în această vară fierbinte si apartin unor familii de rromi din Moreni si Munteni. Am încercat să-i ajut pe toti, cum am putut, pentru că asta este important pînă la urmă, nu doar să-i botezi, ci să-i ajuti si în continuare. Dacă voi fi sănătos nu mă voi opri aici. Am plecat în Martinica si, sincer, mi-a părut rău să mă reîntorc de acolo, unde am cunoscut oameni deosebiti. Poate mai ajung cîndva“, a declarat primarul Stoleru.
O altă lume!
Acesta a spus că Martinica este fascinantă pentru diversitatea sa. „Dacă în nord se află plajele cu nisip negru, în sud este acoperită de nisipuri aurii si golfuri linistite. Popular, insula este alintată «un strop de Franta în Caraibe». Am fost impresionat de Fort-de-France, capitala insulei. Orasul este împînzit de străzi vesele si piete colorate, iar în mijloc este o bibliotecă, construită acum mai bine de 100 de ani, în stil bizantin. Tot în centrul orasului se află si grădinile La Savanne, care adăpostesc statuile împarătesei Josephine, sotia lui Napoleon Bonaparte, născută în Martinica, dar si pe cea a lui Pierre Belain dă’Esnambuc, cel care a anexat insula Frantei, în 1635. Muzeul Departamental adăposteste dovezile existentei indienilor arawak si carib, care locuiau aici atunci cînd Cristofor Columb a descoperit insula, în 1502. Sînt multe de povestit, după ce am vizitat aceste locuri mirifice. Am cunoscut si oameni deosebiti, care te primesc cu multă căldură si simpatie“, a mai povestit putin din aventura sa în Arhipelagul Caraibelor primarul Stoleru. Mare iubitor de natură si de flori, în special, acesta nu a uitat să precizeze că Martinica se numeste si Insula Florilor, pentru că: „vegetatia luxuriantă care te asteaptă aici este formată din numeroase specii, dar si copaci unici, printre care hibiscus, cocotieri, palmieri si mango, iar despre faună, emblematice sînt cele patru specii de colibri întîlnite pe insulă“. Ionel Stoleru, un om credincios, a realizat multe la viata lui în sprijinul comunitătii. Cu banii familiei a ridicat în comună 23 de troite care au fost amplasate în toate cele patru sate ale comunei. Ultima dintre acestea, în înăltime de 12 metri urmează a fi amplasată pe un deal din Văleni, pentru a străjui cu credintă localitatea. „Am ridicat aceste troite pentru ca Dumnezeu să binecuvînteze comuna si familia mea si întreaga familie a Vălenilor. Ultimul simbol închinat lui Dumnezeu are 12 metri înăltime, este gata, si va fi amplasat pe un deal din Văleni, pentru a străjui cu credintă comunitatea“, ne-a mai spus interlocutorul nostru.
Martinica a fost descoperită de Columb
Martinica este un departament al Frantei, are o suprafată totală de 1.128 km pătrati si este situată la 7.000 de km de coastele europene. Cristofor Columb a văzut insula în 1493, în cel de-al doilea voiaj în America, dar nu a debarcat decît în 1502 în cel de-al patrulea voiaj. Insula a fost colonizată de către francezi. Populatia Martinicăi este de circa 382.000 de locuitori, majoritatea negri (45%), 15% din populatie este de origine europeană, restul fiind formată din descendentii muncitorilor indieni, chinezi sau sînt metisi. Economia se bazează pe agricultură, turism, industria usoară si servicii. O atractie în afară de plaje este Muntele Pelee, cu o altitudine de 1.397 m, un vulcan activ. Ultima eruptie a vut loc în 1902, pe 8 mai. A luat prin surprindere orasul Saint-Pierre, aflat la poale, omorînd circa 30.000 de persoane (populatia asezării, refugiati si persoanele din vapoarele din port), spunîndu-se că doar trei au scăpat.
