Cu o lunã înaintea alegerilor locale, primarul comunei Zãpodeni, Constantin Gavril, a devenit un credincios ortodox înversunat. A apelat la serviciile bisericesti, încercând sã corupã si preotii din comunã pentru a-i face campanie printre morminte! Primarul asteaptã ca preotul sã-l vorbeascã de bine în fata enoriasilor nevinovati, care vin la bisericã sã asculte slujba religioasã, nu predici electorale! În afara orelor de slujbã, primarul adunã oamenii într-o locatie si nu uitã sã-l cheme nici pe preot, ca sã garanteze pentru el, pentru a obtine mai multe voturi! Oamenii din Zãpodeni nu-l mai cred însã pe primar, fiindcã stiu cã plânge cu lacrimi de crocodil! Aceasta este numai una dintre multiplele strategii pe care Constantin Gavril, în disperarea de a nu-si pierde scaunul de primar, le pune în practicã! Pe de o parte plânge la întrunirile la care îl cheamã pe preot, si, pe de altã parte, îsi trimite oamenii prin toate satele sã-i ameninte pe alegãtori. Acolo unde crede cã-i merge, face si cadouri! Din bunurile publice, bineînteles! Astfel, primarul i-a invitat pe sãtenii din localitãtile unde au fost adus pietris pentru drumuri, sã se aprovizioneze fiecare, cu cât vrea! Cu o conditie! Sã-si ia piatra si sã o ducã acasã numai noaptea! Pentru angajatii de la legea 416, aceastã lunã de campanie electoralã a fost ca un concediu plãtit! Nimeni nu a muncit si a fost plãtit, cu conditia sã-l voteze pe Gavril!
