Primarul Bârladului devoalează eșecul actualului exercițiu financiar al UE: „e bună și digitalizarea, însă eu am o parte a orașului fără apă și fără străzi”

PRIMAR APLICAT…Consiliul Județean Vaslui a găzduit, luni, o întâlnire de lucru la care au participat reprezentanții Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est și primarii din județ, având ca obiectiv conturarea strategiei și a principalelor proiecte ce vor fi implementate în viitorul exercițiu financiar european. Directorul ADR Nord-Est, Vasile Asandei, a subliniat necesitatea unei schimbări de paradigmă pentru perioada 2028-2034, insistând asupra unei abordări integrate în atragerea și implementarea fondurilor europene. Acesta le-a transmis edililor că, până la mijlocul anului 2027, este esențial ca toate părțile implicate – Consiliul Județean, primăriile, mediul privat și societatea civilă – să colaboreze strâns pentru a identifica prioritățile comune, resursele disponibile și direcțiile de investiții. Noul exercițiu financiar va fi total diferit față de cel actual, astfel încât să nu ne mai trezim în situația de a monta stații de încărcare a mașinilor electrice în sate care nu au văzut petic de asfalt. De altfel, despre prioritățile paralele cu realitatea ale actualului exercițiu financiar a vorbit și primarul Dumitru Boroș, care a recunoscut că Bârladul încă mai are cartiere unde nu a ajuns rețeaua de apă sau de infrastructură rutieră, în timp ce Uniunea Europeană i-a pus la dispoziție fonduri pentru a se pune la punct cu digitalizarea. În cadrul întâlnirii a fost abordat și subiectul parcurilor industriale, investiții pe care directorul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est le vede realizabile doar în cazul în care autoritățile locale au precontacte semnate cu investitorii înainte ca parcul să fie ridicat. Din păcate, nici la Vaslui și nici la Bârlad, acești investitori nu așteaptă la coadă să bage bani în economia locală.

Noul exercițiu financiar al Uniunii Europene are mai multe elemente de noutate, prin urmare directorul ADR Nord Est a venit ieri la Vaslui pentru a le vorbi primarilor din județ despre ce vor trebui să facă în perioada următoare. „Avem timp până la jumătatea anului viitor să muncim temeinic, să pregătim următorul exercițiu financiar al Uniunii Europene, în paralel cu ceea ce implementăm în această perioadă. Exercițiul financiar 2028-2034 vine cu schimbări foarte importante în materie de finanțare. Prima schimbare este că nu vom mai avea programe regionale, ci vom avea un un singur plan de țară, care se va numi Plan Partenerial Național Regional. În prezent, România are 16 programe operaționale, care se împart în opt regionale și opt naționale. În viitor vom vorbi doar despre un singur plan, Planul Partenerial Național Regional. Această schimbare nu este doar de număr de planuri, este o schimbare profundă care își permite să atingă niște obiective, iar unul dintre ele este simplificarea. În prezent există o presiune pe Uniunea Europeană pentru a reduce birocrația. Această birocrație ține și de modul cum noi înțelegem să ne facem treaba, iar ca exemplu pot să spun că atunci când primim proiecte la evaluare la ADR Nord-Est, din păcate avem situații când unii beneficiari ne spun că ei au trecut acolo și cheltuielile eligibile și neeligibile, lăsându-ne pe noi să facem analiza fiecărui detaliu, să corectăm bugete, iar asta este o atitudine greșită. Asta înseamnă că noi avem nevoie de instituții puternice, cu o capacitate administrativă instituțională puternică. Acest Plan Partenerial Național Regional va fi construit atât de regiuni, cât și la nivel național, iar între cele două nivele va trebui să existe o colaborare foarte strânsă. Noi, la nivelul nostru, trebuie să ne facem un plan de regiune, trebuie să gândim ce ne propunem să facem în următorii 7-10 ani în așa fel încât să obținem cu adevărat dezvoltare. Felul în care vom construi acest plan de regiune și ce vom pune la baza lui va determina succesul nostru. Începând chiar de acum, ne dorim să construim la nivelul regiunii un mecanism de planificare și programare pentru că nu este important doar planul, ci și mecanismul prin care lucrăm împreună, modul cum așezăm instituțiile și persoanele în jurul acestui concept astfel încât să fim capabili să ne readaptăm de fiecare dată când va fi nevoie, în așa fel încât planul să fie viabil pe acea durată de 7-10 ani. În acest mecanism, fiecare instituție trebuie să aibă un rol foarte bine definit pentru că acest plan va fi legat de reforme. Nu trebuie să facem doar lucruri fizice, ci să schimbăm abordări la nivel de politici, la nivel de adminsitrație. În urma discuțiilor purtate la nivel central, s-a conturat propunerea ca pe lângă banii pe care Uniunea Europeană îi va asigura pentru viitorul exercițiu financiar, guvernul României să vină cu partea lui de finanțare din bugetul de stat, bani care vor merge la dezvoltare. Nu vom mai merge așa cum am mers până acum, cu programe regionale, PNRR, „Anghel Saligny”, AFM și altele, ci vom avea un singur plan, la care vom adera cu toții. Noi, la nivel local, avem obligația să punem pe masa guvernului și a Uniunii Europene un plan coerent de regiune în care să avem stabilite priorități, să știm ce avem de făcut, astfel încât Planul de țară să țină cont de nevoile noastre locale. Prin urmare, Vasluiul trebuie să se așeze la aceeași masă cu celălalte cinci județe din regiunea noastră, unde vom stabili strategiile, nevoile, proiectele prioritare. Trebuie să fim capabili să punem pe primul plan proiectele cu impact major asupra regiunii, asupra județului și asupra comunităților locale. Un alt lucru foarte important este că pe lângă investițiile în infrastructură, acest noi exercițiu va stimula competitivitatea în zona economică. Aici trebuie să avem în vedere ca investițiile care vor fi făcute în zona publică să deservească și sectorul privat”, a declarat directorul ADR Nord-Est la întâlnirea cu primarii din județul Vaslui.

Primarul Lucian Braniște: „realizarea unui parc industrial în municipiul Vaslui devine esențială”

Prezent la întâlnirea de ieri, de la Consiliul Județean Vaslui, primarul municipiului reședință de județ a declarat că bugetul de anul acesta este extrem de limitativ în ceea ce privește noile investiții, însă chiar și în aceste condiții, parcul industrial rămâne una dintre cele mai importante priorități ale administrației locale. „Uniunea Europeană își dorește ca fiecare comunitate să se dezvolte, însă atragerea efectivă a fondurilor depinde și de cât de eficienți suntem la nivel local. Obiectivul meu este ferm: să fim pregătiți din timp cu proiecte strategice, context în care realizarea unui parc industrial devine esențială. Avem nevoie ca aceste inițiative să se concretizeze în investiții reale, să creeze locuri de muncă mai bine plătite și să ofere tinerilor stabilitatea de a rămâne acasă.”

Dumitru Boroș, primar Bârlad: „E bună și digitalizarea, însă eu am o parte din oraș fără apă, fără canalizare, fără străzi” 

La rândul său, primarul municipiului Bârlad, Dumitru Boroș, a schițat câteva dintre proiectele care ar trebui să aibă întâietate la nivel de județ, atrăgând atenția că actualul exercițiu financiar a asigurat finanțări nu întotdeauna în ordinea priorităților locale. „Noi am mai discutat pe această temă și din punct de vedere al unui primar care a avut câțiva ani în fruntea unei comunități, astăzi, prioritatea numărul unu ar trebui să fie în zona economică. Noi, cei din județul Vaslui, suntem primari care ne-am mișcat, am atras fonduri, dar murim încet-încet în această regiune dacă nu vom crea un cadru favorabil oamenilor de afaceri. Dacă ne uităm peste munți, în Ardeal, de unde vine premierul nostru, ei au fost cu cel puțin doi pași înaintea noastră și au creat mici nuclee economice, acele parcuri industriale de lângă orașe. De aceea consider că acei bani pe care noi îi avem la nivel de regiune, de 15 milioane euro, județului Vaslui să-i fie repartizată o parte din acești bani, iar împreună cu Consiliul Județean să gândim o strategie din acest punct de vedere, al dezvoltării economice. În cei 10 ani pe care i-am parcurs la Primăria Bârlad, de foarte multe ori i-am văzut pe primarii din vestul țării, în echipe, deplasându-se la București. Din perspectiva asta, dacă noi nu vom reuși să impunem proiectul Tișița-Albița, vom rămâne izolați de țară și de Uniunea Europeană. Trebuie insistat pe delegații județului nostru ca în mod frecvent, la București, să solicităm electrificarea căii ferate de la Tecuci la Iași, pe Drumul Expres Tișița-Albița, pe legătura cu Basarabia din Bârlad spre Cantemir. Cred că acum suntem în momentul să ne asumăm un calendar, iar dacă de la nivel județean vom fi lăsați, noi, primarii, să concepem poli de dezvoltare, ne vom întâlni peste 5-6 ani și nu vom reuși. De la județ trebuie să vină chemarea, pentru a ne pune cu toții de comun acord cu privire la ce urmează să facem, la modul cum trebuie privite lucrurile. Noi am atras fonduri europene de pe diferite axe de finanțare și bine ar fi ca fiecare comunitate să trimită nevoile locale către Consiliul Județean sau către ADR Nord- Est. Spun asta pentru că e bună și digitalizarea, însă eu la Bârlad am o parte din oraș fără apă, fără canalizare, fără străzi. Aceste lucruri trebuie privite cu atenție, iar faptul că suntem deficitari la infrastructură nu ne împiedică să fim performanți la digitalizare, de aceea insist pe dezvoltarea zonei de infrastructură și pe viitoarele parcuri industriale. Ca investitorii să vină la noi în județ trebuie făcute investiții în drumuri, în rețeaua de apă, de gaze, de energie electrică. Vom face și școli și spitale, însă consider că prioritar este ca mediul de afaceri să fie adus alături de noi”, a precizat Dumitru Boroș.

Ciprian Trifan, președintele CJ Vaslui: „Ne dorim proiecte mature, bine fundamentate și adaptate nevoilor reale ale comunităților”

ÎNCREZĂTOR...Președintele Consiliului Județean Vaslui, Ciprian Trifan, a evidențiat, la rândul său, importanța unei planificări riguroase și a unui parteneriat solid între instituții: „Această întâlnire este un pas esențial pentru viitorul județului Vaslui. Ne dorim proiecte mature, bine fundamentate și adaptate nevoilor reale ale comunităților. Doar prin colaborare și printr-o viziune comună putem atrage eficient fondurile europene și transforma aceste oportunități în dezvoltare concretă pentru județul nostru.” La întâlnire a participat și profesorul universitar Gavril Ștefan, care a vorbit despre contribuția Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași la dezvoltarea infrastructurii și a economiei regionale, punctând importanța colaborării dintre mediul academic și autoritățile publice.

Firmele din Vaslui și Botoșani, codașe la atragerea de fonduri europene  

CONSTATARE… Spre finalul întâlnirii, directorul ADR Nord Est a vorbit și despre noul mecanism de finanțate a firmelor private, declarând că din acest punct de vedere, județele Vaslui și Botoșani stau cel mai prost în toată regiunea. „Când facem apeluri de proiecte, constatăm că firmele din Vaslui și Botoșani sunt foarte puține, aceasta fiind și motivul pentru care am acordat cinci puncte în plus acestor firme. Încercăm să stimulăm competiția și în aceste două județe, competiție care nu se compară cu celelalte județe din regiune. În două-trei luni va fi pe piață și un nou mecanism de finanțare, regiunii noastre fiindu-i alocată suma de 122 milioane euro pentru finanțarea firmelor private. Numai că finanțarea va fi diferită față de cum a fost până acum. Beneficiarii vor merge la bancă, unde vor solicita un credit de maximum 5 milioane de euro. Acel credit va avea subvenție de 70% la dobândă, apoi va exista o perioadă de grație de 2 ani, în care se va plăti doar dobânda. În această perioadă, dacă beneficiarul va realiza ceea ce și-a propus și demonstrează băncii că a făcut investiția, va primi un grant de 40% din valoarea împrumutului. Cu alte cuvinte, dacă beneficiarul ia de la bancă 5 milioane de euro, își dezvoltă făbricuța sau ce investiție și-a propus el să realizeze, pe lângă faptul că va plăti doar 30% din dobândă, după finalizarea investiției nu va mai returna băncii acele 5 milioane de euro, ci doar 3 milioane euro. Acesta va fi modul în care se vor produce cele mai multe finanțări pentru sectorul privat în viitor pentru că granturile clasice sunt puțin pe ducă. În altă ordine de idei, se propune ca la nivel european să se creeze al 28 regim juridic. Această modificare va permite oricărei firme de pe teritoriul Uniunii Europene să fie în acel regim juridic, valabil pentru toate cele 27 de țări ale UE. Firmele vor avea de ales dacă rămân în regimul național sau vor merge în acest al 28-lea regim, pentru a putea face, fără niciun fel de complicații, afaceri în Franța, Italia sau unde vor dori ele. Este un lucru bun, însă în același timp pentru noi va fi și o provocare pentru că și firmele din Franța, Italia, Germania vor alege acest al 28-lea regim juridic pentru a putea face investiții aici, în România”, a mai afirmat Vasile Asandei. Acesta și-a dat o nouă întâlnire cu primarii din județul Vaslui luna viitoare, când fiecare UAT va veni cu propuneri de proiecte pentru care trebuie obținută finanțare în exercițiul financiar viitor.