SPECTACOL INEDIT Pe 18 aprilie, de la ora 18.30, în Sala mare a Teatrului “V.I. Popa”, va acea loc premiera spectacolului “Dureri fantoma”, de Vasili Sigarev, în regia lui Radu Ghilas. Spectacolul “Dureri fantoma”, de Vasili Sigarev are drept mizã, în ciuda aparentei, iubirea. Teatrul bârlãdean va gãzdui pe 15 aprilie o întâlnire a actorilor si regizorului piesei, pãstrând pânã atunci o umbrã de “mister” referitor la actorii care vor juca în aceastã piesã.
Radu Ghilas s-a nãscut la 27 Februarie 1971, la Chisinãu, în Republica Moldova. A absolvit Universitatea de Arte „George Enescu”, Iasi, promotia 1994. Între 1987 si 1990, a fost actor la Teatrul “Ion Creangã”, din Chisinãu, iar din 1994 este actor al Teatrului National „Vasile Alecsandri”, Iasi. Vasili Sigarev este un dramaturg, scenarist si regizor de film nãscut pe 11 ianuarie 1977, într-o familie de mineri dintr-o localitate situatã în inima Uralilor. Sigarev este cunoscut drept un autor nonconformist. În tineretea sa rebelã, a fãcut parte din bandele care livrau droguri si prostituate, pentru ca, la 25 de ani, sã ajungã sã fie unul dintre tinerii dramaturgi ai cãror piese sunt montate la Royal Court Theatre din Londra. De atunci, textele sale au avut mare succes de scenã – la Moscova, la Berlin sau la New York. Vasili Sigarev se simte perfect ancorat în noile realitãti ale unei noi Rusii. Abuzurile, viata înecatã în alcool, cruzimea societãtii instabile, debusolãrile generatiei tinere sunt subiectele care îl preocupã. „Ca sã te purifici, trebuie sã treci mai întâi prin noroi si abia apoi sã încerci sã-l cureti. Nu sunt însã nici filosof, nici politician. Doar narator. Atât.”, spune Sigarev într-un interviu. Sigarev se apleacã, asa cum mãrturiseste, asupra unui lucru simplu: „acel ceva pe care îl putem numi cãutarea fericirii. Pentru mine, fericirea este un vis pe care încerci tot timpul sã îl atingi, iar dacã ti se întâmplã, nu mai stii încotro sã o iei.”
Spectacolul “Dureri fantoma”, de Vasili Sigarev are drept mizã, în ciuda aparentei, iubirea. Celelalte – betia, ticãlosia, sexul – se rotesc, fãrã sã o poatã distruge, în jurul iubirii. Într-o lume abrutizatã, gri, urâtã, nebunia seninã a Olgãi (personaj-cheie al piesei) este, pentru cine are ochi sã o vadã, o razã de sperantã si luminã. Desi a pierdut tot, desi este folositã de toti, ea nu cautã nimic altceva decât iubirea si un stop de fericire. Este de apreciat prezenta, în spectacol, a fetitei – Bianca Postolache.
